5 noiembrie 2001
Actualitatea. (Comentariu: Neculai Constantin Munteanu)
Eşti copilărie.
Când sunt criticaţi pentru situaţia copiilor, politicienii noştri devin nervoşi: protestează, agită hârtii, se răstesc la secretare şi la ziarişti. Au şi de ce să fie indignaţi. Aproape toţi cei care îşi odihnesc inteligenţa în fotolii parlamentare, au copii şi le-au asigurat acestora tot ce este omeneşte posibil să devină demni urmaţi ai părinţilor lor. Fie să învârtă hârtii la o bancă, pe bani adevăraţi şi cu dese turnee prin străinătate, fie să facă o şcoală în străinătate pe bani trimişi tot din străinătate…
Beizadele sunt mereu luate în socoteală când trebuie trimis un grup de tineri studioşi în străinătate, în schimb de experienţă sau când apare vreo bursă mai interesantă. Această grijă este insuficientă. De 11 anii copiii ocupă un colț central în discursurile electorale dar şi în rapoartele internaţionale dedicate României. De multe ori vizitele în străinătate ale politicienilor români sunt precedate de documentare despre soarta copiilor…
Trecând din uşă în uşă, cu banii jos, o jurnalistă străină a cumpărat acum câteva luni mai mulţi copii. Părinţii grijulii au spus că nu banii aduc fericirea ci gândul că urmaşii lor vor respira un aer mai curat într-o ţară civilizată. Nu prezentul părinţilor, ci viitorul copiilor îi face să bage banii în buzunar. […]
Într-un proces pe care nici politicienii şi nici sociologii nu-l inteleg, pe măsură ce scade populaţia, numărul copiilor abandonaţi creşte.
Statisticile oficiale vorbesc de circa 60 de mii de copii abandonaţi în orfelinate. Mulţi sunt rătăciţi încă din maternitate. Unii dau chiar de înţeles că în orfelinate copii sunt investiţi ca banii la bancă. Mai ales că la cât de puţin se investeşte în ei, aduc o dobândă grasă. Chiar dacă statul alocă sume derizorii îngrijirii copiilor, multă lume o duce bine pe lângă ei […]
Pentru mulţi, copii din orfelinate au fost o binecuvântare. Ei sunt trufandalele comerţului exterior, au mereu un preţ bun pe piaţă şi au fost folosiţi cu precădere în schimburile internaţionale cu mărfuri. Pe piaţa adopţiilor s-au învârtit sume uriaşe care au ajuns în majoritate, în buzunarele intermediarilor. […]
Deşi se vorbeşte despre sute de copii dispăruţi şi mii de adopţii ilegale, poliţia nu anchetează decât 13 cazuri de adopţii legale…
Jungla birocratică şi bancară a înghiţit urmele a sute de copii.
