Strategia de reformare a justiției în dezbatere

Strategia de reformare a justiţiei, sursa celor mai mari îngrijorări pe calea apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană, a fost adoptată în primă lectură de majoritatea parlamentară, in lipsa opozitiei comuniste. Documentul prevede, în primul rând, combaterea corupţiei în sistemul judecătoresc. Aceasta strategie cuprinde cu exactitate paşii care urmează a fi întreprinşi, pentru a avea o justiţie cu adevărat independentă. Astfel, în următorii cinci ani, Guvernul vrea să responsabilizeze toţi actorii din domeniu, de la traducători, notari, executori judecătoreşti, până la judecători. Ce sanse exista ca aceasta strategie sa nu ramna doar o buna intentie? Vom cauta sa aflam de la invitatii Europei Libere, Oleg Efrim, Ministrul Justiției si Nicolae Andronic, fost vicespeaker si presedinte al Comisiei parlamentare pentru pentru reforma judiciara si de drept (1994) si fost prim vicepremier si presedinte al Comisiei guvernamentale pentru elaborarea noilor coduri (1999).

Europa Liberă: Domnule ministru Oleg Efrim, sa ne spuneti ce trebuie să se întreprindă ca această Strategie să nu rămână doar o bună intenţie?

Oleg Efrim: „În primul rând, trebuie ca această strategie să fie aprobată. Ştiţi că Parlamentul a adoptat-o în prima lectură, urmează lectura finală a acestui important document.

După aceasta urmează aprobarea planului de acţiuni, care va conţine măsuri concrete care trebuie realizate în următorii cinci ani, va prevedea şi fondurile necesare pentru promovarea acestor reforme. Trebuie mult lucru, trebuie voinţă şi trebuie insistenţă şi atunci, cu siguranţă, vom avea acele rezultate pe care le dorim.”

Europa Liberă: Sunteţi sigur că ea va putea să reducă corupţia şi să sporească încrederea societăţii în justiţie?

Oleg Efrim: „Sunt absolut sigur şi nu din considerentul că am inventat ceva inedit, care nu mai există nicăieri. În justiţie nu poţi să intervii sporadic şi cum îţi trece prin cap. Există sisteme diferite care funcţionează în diferite ţări. Noi am prezentat o viziune, cum vrem noi să dezvoltăm justiţia în următorii cinci ani, acolo sunt acţiuni concrete, sunt instituţii responsabile şi dacă toţi îşi vor uni eforturile şi îşi vor face treaba aşa cum urmează să o facă instituţiile statului, atunci cu siguranţă aceasta nu va rămâne o adunătură de hârtii pe care este scris ceva.”

Interviul dimineții la Europa Liberă: Oleg Efrim și Nicolae Andronic despre reforma justiției și sansele ei de aplicare

Europa Liberă: Domnule Andronic sunteţi de acord cu spusele dlui ministru Efrim?

Nicolae Andronic: „Domnule Efrim, vă felicit pentru un aşa document de amplu. Cum se spune la noi: puncte, puncte şi totuşi. Îmi pare această Strategie mai mult un strigăt al unui pustnic, în pustiu, care vede problemele de astăzi, dar nu vede dezvoltarea generală şi mai ales instituţională a acestor organe de drept.

Şi vreau să vorbim pe un segment mai îngust - şi noi vă mulţumim că aţi pomenit în această Strategie de Concepţia reformării judiciare de drept, numai că spuneţi că datează din ʼ94 şi că miroase a naftalină. Şi noi atunci am încercat să nu ne rupem de la două probleme importante.

Prima: reformarea sistemului şi doi: instrumentele pe care trebuie să le primească cei, care înfăptuiesc justiţia. Şi ceea ce n-am reuşit până la capăt, deoarece s-a schimbat guvernele şi aceasta vă paşte, puteţi să nimeriţi şi Dumneavoastră în această capcană, când în această ţară nu există o continuitate.

Nu am văzut în Concepţie o atenţie deosebită schimbării, sau prelungirii unei scheme de construcţie a sistemului judiciar. Mă refer, de exemplu, la Curtea Supremă de Justiţie. Ştiţi, că noi prevedeam ca ea să fie foarte mică, undeva din 10-12 oameni, în Statele Unite e din opt şi ei mai îndeplinesc şi funcţiile Curţii Constituţionale, ca această Curte Supremă de Justiţie să aibă numai dreptul de examinare a dosarelor în casare, dar nu de primă instanţă şi doi: ca să fie un organ mai mult de generalizare.

Or, ceea ce avem astăzi – 46 de oameni şi guvernarea care a venit a început-o nu de la reformarea acestei instituţii, dar de la schimbarea şefului. Dar dacă reformam instituţia se schimba şi şeful, se înţelege, nu aţi avut puţină răbdare. Atunci îmi pare că încercaţi să astupaţi nişte găuri care nu se astupă. Ca de exemplu: scrie că trebuie judecătorilor să le ascultaţi telefoanele. Domnii mei, întrebare concretă: astăzi este prevăzut că şedinţele judecătoreşti sunt imprimate pe video. Adică cine ne încurcă să implementăm măcar ceea ce este posibil? Care puţin ar schimba situaţia.”

Europa Liberă: Haideţi să-l ascultăm pe domnul ministru Efrim, de la care speram sa aflam aceste nuante...

Oleg Efrim: „Eu trebuie să-i dau dreptate domnului Andronic. Că spuneam despre Concepţia de reformare a organelor de drept din 1994 că a fost primul document şi cel mai important, dacă vreţi, de unde au pornit schimbările în justiţie. Şi am zis că actuala Strategie poate fi comparată doar cu acel document de politici. Doar că este perioada diferită, şi timpurile sunt diferite.

Acest document nu pune bazele creării sistemului. Or, aceasta a făcut Concepţia din ʼ94. Acum noi urmează să dezvoltăm acele mecanisme create în ʼ94, precum şi să creăm altele noi. Dacă expres la ce s-a referit domnul Andronic cu Curtea Supremă de Justiţie vreau să vă spun că exact ceea ce aţi menţionat aceasta rezultă şi din Strategie şi o veţi vedea în foarte scurt timp, pentru că Ministerul Justiţiei deja a pregătit schimbările, inclusiv în privinţa Curţii Supreme de Justiţie, problema rămâne aceeaşi.”

Europa Liberă: Dar în ce constau aceste schimbări, domnule Efrim?

Nicolae Andronic: „Noi nu avem timp să atragem atenţia la mai multe lucruri, pur şi simplu, dacă intrăm în fiecare detalii – eu vorbesc despre nişte strategii. Scuzaţi-mă, domnule ministru, dar nu pot să vă înaintez mari pretenţii. Dumneavoastră aţi devenit ostatecul luptei dintre prim-ministru şi preşedinte ş.a.m.d. Şi cred că de aceea această Strategie a fost atât de greu născută. Atunci când vorbiţi Dumneavoastră despre că o să vedem cum se va reforma Curtea Supremă de Justiţie, eu citesc mai departe: reformarea Procuraturii.

Europa Liberă: Eu as insista să ne oprim la Curtea Supremă de Justiţie.

Nicolae Andronic: „O secundă, ea tot ţine de justiţie, este o problem generală. E scris că Procurorul General trebuie numit altfel, deci trendul de astăzi este că trebuie schimbat Procurorul şi Procurorii supuşi trebuie să nu fie apăsaţi deasupra de procurorul ierarhic superior. Sunt de acord cu dvs., dar sistematic este ceea că în Constituţie nu este găsit locul Procuraturii Generale nici în Magistratură, nici în Guvern, nicăieri. Nu poţi să reformezi acest sistem.”

Oleg Efrim: „Domnule Andronic, dar sunteţi de acord că există o problemă. De aici şi am pornit, urmează să-i găsim locul şi rolul, inclusiv al Procuraturii, şi să vedem dacă le oferim Procurorilor statut de magistraţi sau îi trecem sub executiv. Dar este cert că modul de numire al Procurorului General trebuie schimbat, iar pentru asta trebuie schimbată Constituţia. Aceasta şi ne propunem prin strategie. Strategia nu găseşte locul, strategia spune că este o problemă, iată în ce direcţie ne vom mişca şi iată cum urmează să soluţionăm această problemă.”

Nicolae Andronic: „Daţi-mi voi să-mi fac mea culpa, noi făceam nişte documente pragmatice, pe care le prezentam în Parlament şi scriam că până la data cutare vor fi prezentate proiectele de lege cutare şi cutare. Or, trebuie să recunoaştem, dvs aţi desfiinţat, şi salut acest lucru, instituţiile specializate judecătoreşti, dar ele în Constituţie au rămas. Vă sunt legate mâinile.

Această strategie trebuie să obţină o susţinere a majorităţii parlamentare, care va permite modificarea Constituţiei, ea trebuie să fie înţeleasă de toţi. Trebuia să fie descris că vrem să dăm Procuratura în Consiliul Magistraturii, toţi să fie Magistraţi. Bun, atunci am discuta ce facem cu Procurorii care au un an şi nu poţi să-i egalezi cu judecătorii care au 10 ani experienţă, dar astea sunt detalii.

Mai este o problemă, în fiecare parte dreaptă a executorilor este Ministerul Justiţiei şi instituţiile cointeresate. Nu cred că Procuratura vrea o modificare de lege revoluţionară. Concepţia noastră în privinţa Ministerului de Interne era sa-l debarasăm de funcţiile improprii. Guvernul anul acesta nu a scos de acolo de exemplu pompierii, care nu au nimic cu lupta împotriva criminalităţii, dar primesc bani din buget şi oamenii nu pot judeca. 25 de mii de oameni în MAI care nu luptă cu crima.

Eu cred că această strategie mă tem să nu rămână o bună intenţie pe hârtie. Or, trebuie mărit statutul funcţiei de Ministru al Justiţiei, să devină vice-prim-ministru, ca el să poată coordona toată aceasta, şi în Parlament trebuie formată o comisie specială, or acest document va rămâne un document care va prezenta posibililor donatori externi, ca să ne finanţeze această campanie. Altceva nu văd.”

Oleg Efrim: „Domnule Andronic, sunt absolut de acord cu dvs., că pentru a face oricare reformă e nevoie de sprijin din partea decidenţilor politici, în mod special dacă vorbim despre schimbări majore în justiţie. Ce mă face pe mine optimist este că toată lumea din această ţară doreşte rezultate sau schimbări în justiţie. Atât cei care au votat pentru actuala guvernare, cât şi cei care au votat pentru opoziţie.

Chiar daca avem opinii diferite despre cum vrem să fie dezvoltată ţara, toată lumea este de acord că starea de lucruri din justiţie nu poate fi tolerată în continuare. Sunt încrezut că reformele vor continua, cu mai mult sau mai puţin sprijin dar schimbările vor fi.”

Nicolae Andronic: „Ştiţi care este aşteptarea cetăţenilor? Că mâine se va schimba ceva. Spuneţi-mi ce trebuie să se întâmple astăzi ca dosarele disciplinare pe judecătorul Ţurcanu, de exemplu, să nu fie examinate de nănaşul lui, care este membru al consiliului disciplinar al Consiliului Magistraturii. Sunt nişte lucruri care pot fi făcute astăzi, nu mâine.”

Oleg Efrim: „Cetăţeanul nostru aşteaptă de 20 de ani aceste schimbări. Eu înţeleg că aşteptările sunt mari, dar dacă vom aborda sistemic şi vom merge consecvent, atunci şi schimbările şi rezultatele vor fi durabile.”

Europa Liberă: Domnule Efrim, dreptul cetăţenilor la o justiţie corectă poate fi asigurat în Republica Moldova? Daca da, in ce conditii? Pentru ca increderea cetateanului e la limita.

Oleg Efrim: „Absolut. Nu doar că poate, dar trebuie să fie asigurat, şi aceasta se va întâmpla.”

Europa Liberă: Implementarea acestei reforme va permite atragerea a 60 de milioane de Euro din partea UE, care vor putea fi accesaţi din anul viitor, din 2013. Aceşti bani cum îi veţi folosi, dle ministru?

Oleg Efrim: „Acum suntem pentru ultima sută de metri cu planul de acţiuni, unde va fi stabilit concret ce măsuri vom întreprinde în următorii 5 ani, ceea la ce se referea domnul Andronic că lipseşte în strategie. În acel plan de acţiuni va fi scris foarte clar ce acţiuni trebuie întreprinse, costurile lor şi de unde vor fi finanţate.

Banii care vor veni de la UE, şi vreau să vă asigur că aceştia nu vor fi sprijin doar din partea UE, dar vom atrage şi alte fonduri care vor fi îndreptate spre realizare acestei strategii. Nu vor fi bani cheltuiţi pe conferinţe şi expertiză. Vor fi bani îndreptaţi pentru realizarea strategiei, inclusiv pentru proiect de infrastructura, pentru dotarea instanţelor, majorarea salariilor judecătorilor şi ceilalţi implicaţi în domeniu justiţiei şi aşa mai departe.”