Adevărul publică un interviu cu maestrul Nicolae Botgros. Violonistul împărtăşeşte ziarului şi cititorilor reţeta succesului unei orchestre care a devenit o legendă.
Tot acolo un sătean dintr-un mic sat românesc vă poate învăţa cum să fiţi fericiţi şi fără curent electric. Simbolurile civilizaţiei sunt doar un moft pentru el.
Dacă trecem la politică, Constantin Tănase scrie în Timpul că plecarea lui Igor Dodon din PCRM este o nouă scenă din cel mai lung, mai urât şi mai periculos spectacol politic ce e joacă la Chişinău de la declararea independenţei încoace. Toţi, politicienii, analiştii şi societatea, sunt atât de preocupaţi de intriga piesei, încât nu mai ţin minte ce piesă se joacă şi pentru ce aplaudă. Timpul publică întreaga declaraţie a lui Dodon de părăsire a partidului.
Tănase consideră că Dodon e un tip prea ambiţios ca să se mulţumească cu rolul de vornicel la nunta altuia. Dacă ieri la PCRM proaspătul disident nu a putut încăpea într-o teacă cu Voronin, mâine el nu va putea încăpea într-o teacă cu Filat sau Lupu. Autorul mai crede că proiectul Dodon este un proiect mixt moldo-rus, dar cu… capital rusesc.
