Până nu demult sistemul educaţional din Republica Moldova avea o singură soluţie pentru copiii cu nevoi speciale − instituţiile rezidenţiale, care îi izolau de familie şi comunitate. Altfel zis, îi ascundeau de ochii lumii. De doi ani lucrurile au început să se schimbe, numai că părinţii care aleg să-şi înscrie copiii la o şcoală din comunitate au de înfruntat mai multe bariere. Problemele încep chiar la intrarea în instituţii, unde nu există rampe pentru scaune rulante. Alte provocări, şi mai grave, îi aşteaptă pe părinţi şi copii în interior, unde găsesc de multe ori un mediu neprietenos, cadre didactice şi directori care refuză să şcolarizeze copiii cu nevoi speciale.
Şcolarizarea copiilor cu nevoi speciale ca o provocare
„Dacă nu sunt sprijiniţi copiii, fie că acestea sunt căile de acces, fie că acestea sunt nişte tehnici asistive pentru copiii hipoacuzi sau copiii, care au probleme de vedere, fie că acesta este un cadru didactic de sprijin sau un serviciu de kinetoterapie. Fără aceste servicii adiţionale, calitatea educaţiei pentru aceşti copii o să lase de dorit. Nu ne dorim o incluziune unde copilul să fie pus în ultima bancă, fie într-o bancă unde nu are lumină sau, cum s-a întâmplat în cazul nostru de câteva ori, copilul să fie uitat atunci când elevii trec dintr-un cabinet în altul, copilul cu dizabilităţi să fie uitat pentru 45 de minute în clasă, pentru că pur şi simplu au uitat de el”.
Pentru ca educaţia incluzivă să cuprindă tot mai mulţi copii cu nevoi speciale este nevoie de schimbarea atitudinii profesorilor, asistenţilor sociali, dar şi a comunităţii în general, care, la moment, este reticentă, spune directoarea organizaţiei „EveryChild” Moldova, Stela Grigoraş:
„Avem nevoie de profesori profesionişti care ştiu să lucreze cu copilul în mod individual, să-l trateze ca pe o personalitate, să-i poată evalua necesităţile, să-i poată crea un plan, uneori chiar foarte simplu, de susţinere a copilului”.
Organizaţia „EveryChild” a facilitat în ultimii ani incluziunea socială şi educaţională a peste 400 de copii din şcolile internat şi auxiliare. Majoritatea au reuşit să se reintegreze foarte bine, iar unii dintre ei chiar să devină cei mai buni din clasă, a precizat Stela Grigoraş.
Reprezentanta adjunctă a UNICEF Moldova, Sandie Blanchet este de părerea că toate şcolile din Moldova trebuie să fie gata să şcolarizeze orice copil, indiferent dacă acesta are sau nu o dizabilitate:
Prezent la o întâlnire cu jurnaliştii, săptămâna trecută, Valentin Crudu, şef de direcţie la Ministerul Educaţiei, a recunoscut că există încă multe bariere în ce priveşte incluziunea educaţională a copiilor cu dizabilităţi, dar a precizat că deja peste 300 de instituţii de învăţământ din republică au clase unde învaţă copii cu nevoi speciale:
„Avem foarte mulţi copii, părinţii cărora astăzi nu pot merge la o slujbă. Şi acești copii nu pot primi educaţia cuvenită, deoarece este la o întreţinere derizorie, de 250-300 de lei. Din aceste considerente, s-a luat decizia ca din 2012
în Republica Moldova se va extinde noua formulă de finanţare a sistemului educaţional per elev. Educaţia nu va mai fi plătită pe şcoală, pe clasă, ci pentru fiecare elev, inclusiv pentru elevii cu nevoi speciale. Noua formulă de finanţare per elev va permite să acordăm școlilor în care vor învăța și copii cu dizabilități un suport financiar mai mare, deoarece şi cheltuielile lor vor fi mai mari. În toate instituţiile de acest fel vor fi angajate cadre didactice de sprijin şi vor fi organizate activităţi de recuperare. Vor fi necesare mijloace financiare şi pentru modernizarea şi adaptarea infrastructurii instituţiilor, astfel ca elevii cu nevoi speciale să se poată deplasa liber prin şcoală”.
Şcolile de circumscripţie care se formează în prezent vor fi adaptate la necesităţile copiilor cu dizabilităţi. Fiecare consiliu raional a planificat în bugetul pentru anul viitor sume de până la un milion de lei pentru dezvoltarea educaţiei incluzive.
În iulie curent, Guvernul a aprobat un program de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020. Documentul îşi propune să ralieze sistemul de învăţământ din R.Moldova la practica ţărilor dezvoltate, unde copiii cu nevoi speciale învaţă de rând cu alţi elevi în clase incluzive.
Potrivit unui studiu UNICEF, unul din cinci cetăţeni ai Republicii Moldova consideră că micuții cu dizabilităţi ar trebui să fie plasaţi în instituţii speciale. Mai puţin de jumătate din părinţi (45, 8%) ar accepta ca propriii copii să se joace cu un copil cu dizabilitate, iar 41% din populaţie nu ar accepta integrarea în şcolile de masă a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Totodată, numai un profesor din doi acceptă copiii cu dizabilităţi în şcolile obişnuite, în timp ce fiecare al treilea elev respinge această idee.
În Republica Moldova sunt peste 17.000 copii cu dizabilităţi, dintre care în jur de 3500 au sub 7 ani. Şi încă nişte date relevante: ţara în care trăim ocupă locul trei în Europa după rata instituţionalizării, având 6900 copii plasaţi în internate şi şcoli speciale. Aproape jumătate din toţi copiii plasaţi în instituţii speciale sunt considerați cu dizabilităţi.
