Potrivit reglementărilor privind copyright-ul, drepturile asupra unor scrieri expiră la șapte decenii după moartea autorului. Mai mulţi istorici, jurişti şi politologi se întreabă ce se va întîmpla cu scrierea lui Adolf Hitler, „Mein Kampf”, după ce drepturile, deţinute în momentul de faţă de către Ministerul finanţelor din landul federal german Bavaria vor expira, şi orice editor poate tipări fără îngrădiri lucrarea liderului nazist.
Ca măsură de contracarare a conţinutului nociv al acestei cărţi se impune publicarea unei ediţii critice şi comentate, precum cere în prezent şi „Iniţiativa pentru prevenirea urii” din Franţa. Copyright-tul expiră în 2015. În estul Europei - inclusiv în România - au apărut ediţii pirat ale scrierii liderului nazist care s-a sinucis în 1945.
Cititorii potenţiali ai scrierii lui Hitler, „Mein Kampf” (Lupta mea) ar trebui să dispună de informaţii despre cartea autobiografică a liderului nazist, să afle ceva despre împrejurările în care a fost concepută, despre ideologia pe care o propagă şi, nu în ultimul rînd, despre cariera nefastă a unei cărţi răspîndită în tiraje astronomice în perioada celui de-al III-lea Reich.
Expirarea drepturilor de autor, deţinute în prezent de către landul federal Bavaria, şi publicarea unor ediţii pirat, inclusiv pe internet, au declanşat un semnal de alarmă. Istoricul german Hans Mommsen a pledat deja în urmă cu cinci ani pentru publicarea unei ediţii critice a scrierii lui Hitler. Autorităţile bavareze care deţin drepturile însă s-au opus şi refuză acordarea drepturilor chiar şi unor istorici oneşti care ar putea pregăti o ediţie corespunzătoare standardelor actuale şi ar fi calificaţi pentru a redacta un studiu introductiv acceptabil.
Juristul francez Philippe Coen, care a înfiinţat organizaţia ce se numeşte „Iniţiativa pentru prevenirea urii” („l'Initiative de prévention de la haine”), pledează pentru o reeditare grabnică a scrierii lui Hitler. Într-un interviu acordat postului naţional de radio din Germania, juristul afirmă că prin acest demers intenţionează să prevină folosirea lucrării lui Hitler în scopuri propagandistice. Exemplul cel mai recent pentru aceste temeri este publicarea scrierii „Mein Kampf” sub forma unor benzi desenate (manga) în Japonia şi succesul mare de care se bucură în rîndul unor tineri. Coen atrage atenţia şi asupra faptului că prin publicarea scrierii au fost încălcate drepturile de autor.
Obiectivul iniţiativei lui Coen este de a reedita „Mein Kampf” în mai multe limbi europene, într-o ediţie comentată, ştiinţifică şi pedagogică. Totodată ediţia să cuprindă un studiu istoric. Astfel, cartea va putea fi utilizată ca orice „document istoric normal”.
Fostul ministru de externe spaniol, Ana Palacio sau Edith Reim de la Institul de Istorie contemporană (Institut für Zeitgeschichte) din München sprijină iniţiativa lui Philippe Coen
O ediţie neuatorizată fusese publicată în Franţa deja în 1934, cu scopul de a reliefa dimensiunea xenofobă, anti-franceză, a lui Hitler. „Führer-ul” (conducătorul) a intentat editorului un proces pe care l-a cîştigat. După război s-a reeditat „Mein Kampf” în mod ilegal, iar Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului a încercat prin intermediul justiţiei să interzică difuzarea. Însă fără succes. În urma sentinţei, editura a fost obligată să prefaţeze cartea, reliefînd în introducere crimele comise de nazişti.
După 1933 au apărut traduceri în suedeză, daneză,
Prima parte a cărţii „Mein Kampf” a fost scrisă de Hitler în timpul detenţiei în 1924, în Landsberg. Partea a doua, care cuprinde obiectivele ideologice ale mişcării naziste, le-a redactat după eliberare. Prima ediţie a apărut în 1925, într-un volum, cea de-a doua, în 1927, în două volume. Pînă-n 1945 cartea a apărut în mai multe tiraje, cuprinzînd peste 10 milioane de exemplare.
