Şedinta de vineri a Parlamentului de la Chişinău nu a adus mare lucru nou pentru şansele ieşirii din actuala criza politica. Deputaţii au dezbătut, s-au contrazis şi a ramas aşa cum era evident de la început: preşedintele Moldovei nu poate fi ales pe 18 noiembrie, pentru că nici un candidat nu a întrunit condiţiile necesare validării candidaturii şi întregul proces trebuie reluat de la început. Dar, ne spune Lucia Diaconu, care a urmărit dezbaterile din legislativ, parlamentarii au decis totuşi ceva şi anume că vor trebui să mai încerce o dată să aleaga preşedintele Moldovei. Mult zgomot pentru nimic, ar putea spune William Shakespeare, chiar daca el nu era de prin locurile noastre…
Țara fără preşedinte
Partidele din Alianţă au ajuns la concluzia că lipsa unui candidat înregistrat pentru scrutinul care urma să aibă loc astăzi este un motiv suficient de temeinic pentru a amâna data alegerilor, ceea ce au şi propus spre votare, stîrnind indignarea opoziţiei comuniste.
Fracţiunea PCRM a insistat ca ziua de azi să fie considerată drept prima tentativă eşuată, odată ce nu s-a obţinut niciun rezultat, şi a propus un proiect prin care a cerut numirea turului doi, ultimul, pentru data de 15 decembrie, cu alte cuvinte repetarea alegerilor.
Replica preşedintelui Comisiei Juridice, liberalul Victor Popa, nu s-a lăsat mult aşteptată: „Legea nu prevede o astfel de situaţie. Dacă nu s-a înregistrat niciun candidat, ce să facem? Pentru a repeta trebuie să ai ce repeta. Dar dacă noi nici şedinţa publică specială n-o putem deschide, pentru ca s-o deschizi trebuie să derulezi procesul de alegeri.”
După schimbul de reproşuri subtile s-a votat amînarea datei scrutinului, dar fără concursul comuniştilor care au calificat decizia drept dovadă a nedorinţei partidelor AIE de-a alege şeful statului. „Încercaţi să tărăgănaţi la nesfîrşit alegerea şefului statului. Alianţa de guvernare, avînd cele 62 de voturi necesare pentru alegerea şefului statului intenţionat n-a înregistrat niciun candidat pentru a anula în genere procedura de alegere”, a spus comunistul Artur Reşetnicov.
Din proiect a fost însă omis un amendament, la propunerea liberal-democraţilor, prin care fracţiunile ar fi fost obligate să propună o nouă dată a alegerilor timp de 7 zile. Şi asta pentru că pînă la a declanşa din nou procedura de alegere a preşedintelui, parlamentarii urmează să modifice legea aşa încît să nu se ajungă încă o dată în situaţia să fie amînat scrutinul dacă nu se va înregistra niciun candidat.
Acuzaţi de opoziţie că şi-ar dori anticipate, liderii partidelor parlamentare de la guvernare au reiterat la încheierea şedinţei că vor căuta soluţii pentru ca şeful statului să fie totuşi ales. Aceştia au păreri diferite însă cu privire la perioada cînd ar trebui să aibă loc alegerile din nou. PLDM, prin preşedintele fracţiunii Valeriu Streleţ, a dat de înţeles că preferă amînarea pentru lunile ianuarie februarie: „Acest proces nu trebuie forţat, eu cred că trebuie să ne concentrăm toată atenţia pe adoptarea pachetului important de legi, care vizează următoarele săptămîni, care este unul determinant pentru succesul guvernării în Republica Moldova în viitorul scurt şi mediu.”
Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal, a spus însă că ar fi bine ca o nouă încercare să aibă loc pînă la 25 decembrie şi s-a arătat încrezător că pînă la urmă şeful statului va fi ales, chiar dacă pînă acum nu a fost găsită candidatura agreată de toate partidele din alianţă şi de cel puţin alţi trei deputaţi, fie că din grupul fostului comunist Dodon, fie că din opoziţie: „Nimeni nu este cointeresat din ei în alegeri anticipate. Se joacă: că-i prima, a doua, a treia, dar cînd o să vadă că-i ultima secundă o să voteze ca să fie ales preşedintele.”
Şi liderul PD, Marian Lupu crede potrivit să se amâne data alegerilor nu mai mult decît o lună şi chiar a anunţat anterior că este dispus să candideze la şefia statului fiind înaintat doar de cei 15 democraţi din parlament, pentru a-şi testa partenerii de alianţă.
Vladimir Voronin, fruntaşul PCRM, a repetat că partidul său va continua în următoarele zile să organizeze proteste în toată ţara ca să pună presiune pe guvernanţi să demisioneze. O avanpremieră a fost organizată de comunişti chiar înainte de şedinţa plenară – cîteva zeci de susţinători ai PCRM au scandat în faţa actualului sediu al Legislativului lozinci împotriva alianţei de guvernare, ceea ce l-a determinat pe Mihai Ghimpu să constate că stînga a ajuns în situaţia pe care dînsul a trăit-o preţ de două decenii.
