La mijlocul lunii noiembrie 1991, mai exact pe 15 noiembrie, Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur semnează un decret istoric. Era vorba de decretul „Cu privire la declararea drept proprietate a Republicii Moldova a armamentului, tehnicii militare, altor bunuri militare care aparţin unităţilor militare ale Armatei Sovietice, dislocate pe teritoriul republicii”. Snegur invocă în textul decretului declaraţia de independenţă din 27 august 1991, potrivit căruia „Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.
Prin urmare, Chişinăul interzice evacuarea de pe teritoriul Republicii Moldova a armamentului, tehnicii şi bunurilor menţionate. În vederea atingerii acestui obiectiv, Guvernul Republicii Moldova este împuternicit să iniţieze de urgenţă tratative cu organele de conducere ale URSS cu privire la transmiterea în proprietatea republicii a armelor, muniţiilor, mijloacelor de transport, tehnicii şi bazelor militare, precum şi a celorlalte bunuri, care aparţin unităţilor militare ale Armatei Sovietice, dislocate pe teritoriul republicii.
Conform acestui decret, armamentul din Transnistria urma să revină autorităţilor de la Chişinău, aşa cum tot armamentul, tehnica militară şi imobilele armatei sovietice din alte foste republici unionale trebuiau să revină guvernelor noilor state independente. Acest lucru a fost convenit însă numai pe hârtie, pentru că Moscova nu a respectat această prevedere.
Rusia nu numai că nu şi-a onorat obligaţiile internaţionale privind retrocedarea către Moldova a armamentului din Transnistria, dar a restructurat fosta Armata a 14-a sovietică din regiune în trupe ruseşti care îşi arogă până astăzi rolul de garant împotriva unui eventual război între partea dreaptă şi cea stângă a Nistrului.
Or, amintim că anume Moscova a susţinut secesionismul transnistrean, ştiindu-se faptul că prin crearea unei republicii cu centrul la Tiraspol, forţele proimperiale au încercat să zădărnicească independenţa Republicii Moldova şi să o împiedice să-şi urmeze interesele sale naţionale, anume să adere la comunitatea europeană şi euro-atlantică.
Ceea ce a moştenit Republica Moldova de la forţele militare sovietice au fost doar câteva avioane MIG, situate pe aeroportul militar din Mărculeşti, în partea basarabeană a ţării, câteva blindate şi mai ales, imobilele de la marginea Chişinăului, din direcţia sud, acolo unde în perioada sovietică se afla cartierul forţelor Organizaţiei Tratatului de la Varşovia pentru Europa de Sud Est. Astăzi clădirile respective aparţin Ministerului Apărării Republicii Moldova.