26 noiembrie 2001
Actualitatea (Moderator: Radu Călin Cristea; reporter: Liana Ionescu).
Comisarul european Franz Fischler la București și reformele în agricultura românească.
Franz Fischler, comisarul european pentru agricultură s-a aflat pentru o zi la Bucuresti. Domnul Fischler a părut destul de îngrijorat de întîrzierea guvernanţilor în implementarea programului Sapard. autorităţile romane au fost din nou păsuite pentru a găsi o firma internaţională de audit agreata de Uniunea Europeana şi care să evalueze şansele acestui program în Romania. Despre Sapard si alte reforme foarte lente într-o agricultură romaneasca aflata extrem de departe de standardele Uniunii Europene, în corespondenţa Lianei Ionescu.
În domeniul agriculturii, pregatirile Romaniei pentru aderare sunt o sarcina copleşitoare, a declarat astazi comisarul European pentru agricultura, Franz Fischler. El a subliniat faptul că aceste pregătiri nu privesc doar adoptarea legislaţiei comunitare şi pregătirea instituţiilor necesare pentru a o pune în practică. la fel de importante sunt, în opinia sa, restructurarea sectorului agricol astfel încit să permita dezvoltarea de unităţi agricole viabile precum şi a capacităţii industriei alimentare de a aplica standardele de sănătate şi igienă din Uniunea Europeană şi de a fi competitivă. Potrivit comisarului european Romania a înregistrat progrese în domeniul restructurării în agricultură, dar mai sunt încă multe de făcut. [...]
Romania a primit prin programul SAPARD 153 de milioane de euro pe an, responsabilitatea gestionării lor revenind Romaniei. De notat că Sapard este deja operaţional în Bulgaria, Estonia şi Slovenia. În ceea ce priveşte restructurarea în agricultură, Franz Fischler consideră că procesul de privatizare trebuie încheiat, aceasta fiind o precondiţie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Produsele agricole trebuie să ajungă la standardele Uniunii Europene pentru a face faţă competiţiei şi trebuie să crească şi capacitatea de a gestiona piaţa.
El a adăugat că restructurarea sectorului agricol trebuie să aibă loc în paralel cu aplicarea planului naţional de dezvoltare rurală, aceasta din urma fiind prioritatea absolută, avînd în vedere că în Romania există încă sate fără curent electric, apă, gradiniţe, scoli şi spitale [...]
[...] Ponderea agriculturii romanesti în PIB este de 12%-13%, în timp în acest sector lucrează aproape 40 % din populaţia ţării. Economistul Gheorghe Cercelescu consideră cu subvenţiile, acest cuvînt magic sunt o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru a avea o agricultură modernă şi competitivă.
Gh.Cercelescu: „În prezent, în agricultura romanească nu se poate progresa, deoarece pămîntul este fărîmiţat. Media gospodăriei romaneşti este de 2,6 ha. Pe o asemenea suprafaţă nu se poate face, fireşte, o agricultură modernă, oricît de mare ar fi sprijinul statului. În general, în agricultura romanească domină economia naturală închisă. Ţăranul cultivă pămîntul atît cît îi este lui necesar şi familei sale. El are o slabă legătură cu piaţa. Deci, noi nu avem o agricultură comercială.”
Iată de ce, spune Gheorghe Cercelescu, atîta timp cît Romania nu declanşează reforma în agricultură, şansele de a negocia cu Uniunea Europeana acest dosar extrem de sensibil sunt practic nule.
