27 noiembrie 2001
Actualitatea (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent; Sabina Fati).
Negocieri la București pe tema Tratatului de bază româno-rus.
Asa cum aminteam, la Bucureşti a avut loc o nouă rundă de negocieri a tratatului de bază româno-rus. După cum veţi putea auzi din relatarea sabinei Fati, observatorii politici apreciază că încălzirea relaţiilor politice dintre Romania si Federaţia Rusă este impulsionată de dorinţa Bucureştiului de a-şi proteja candidatura la summitul NATO de anul viitor, de orice eventuale rezerve ale Moscovei.
Pe masa negocierilor romano-ruse au rămas aceleaşi două probleme cărora li se caută soluţii: denunţarea pactului Ribentrop- Molotov şi menţionarea tezaurului romanesc depozitat la Moscova în perioada primului război mondial. Diplomaţii romani încearcă să îi convingă pe cei ruşi că tratatul nu poate fi încheiat fără amintirea, fie şi într-o declaraţie conexă a celor două chestiuni care au făcut şi obiectul unei moţiuni simple susţinută de extremiştii lui Vadim Tudor cărora li s-au alăturat şi liberalii.
Partea romana încearcă să plaseze condamnarea Pactului Ribetrop-Molotov şi restituirea tezaurului într-o anexă a tratatului sau măcar într-o declaraţie politică. Dar, diplomaţii ruşi insistă ca părţile să treacă peste cele două chestiuni fără ca măcar să le amintească argumentind că denunţarea pactului a fost făcută în ʼ89 printr-o declaraţie a Sovietului Suprem şi că problema tezaurului ar trebui cercetată mai pe larg în cadrul unei comisii mixte.
L-am întrebat pe Valentin Stan, conferențiar la facultatea de Relaţii Internaționale din cadrul Universităţii Bucureşti în ce măsură crede că este necesară şi potrivită denunţarea pactului Ribentrop-Molotov în cadrul tratatului romano-rus.
V. Stan: „Nu numai că nu este necesară şi nici nu trebuie să apară, însă o astfel de denunţare este de neimaginat într-un document juridic, cum este un instrument bilateral dintre cele două ţări sau chiar într-un document politic ce s-ar semna separat, pentru simplul motiv că, daca Rusia ar admite o astfel de elaborare, atunci condamnarea pactului Ribentrop-Molotov ar avea consecinţe politice sau juridice, deci ar putea fi invocată la un moment dat de statul roman în a solicita modificarea structurii teritoriale a regiunii în care ne aflăm. Sigur, Romania nu va face probabil acest lucru, dar este greu de acceptat că Rusia va putea oferi vreodată vreun astfel de argument statului roman, legat de ceea ce înseamnă în istorie apartenenţa Basarabiei la un stat sau altul. Deci, este exclus ca Rusia să accepte într-un document, fie juridic, fie politic o condamnare a Pactului Ribentrop Molotov.”
Valentin Stan, expert în relaţii internaţionale argumentează că alipirea Basarabiei la Romania după primul război mondial nu a fost menţionată în nici uin tratat internaţional şi că, deşi de facto această zonă a aparţinut Romaniei în perioada interbelică, Romania nu poate justifica acest lucru folosind acte, tratate, documente recunoscute în dreptul internaţional. Dar cît de important este tratatul romano-rus în perspectiva summitului NATO de la Praga ?
Din nou, Valentin Stan, conferenţiar la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Universităţii Bucureşti: „Orice ţară care doreşte să aibă şanse la integrarea în NATO, şi cînd spun asta nu mă refer neapărat la summitul de la Praga, trebuie să aibă un tratat cu Rusia. Toate ţările care au fost nominalizate la Madrid pentru primul val de extindere a NATO, şi am în vedere Cehia, Polonia, Ungaria, au tratate cu Rusia. După 11 septembrie, practic nici nu se mai poate imagina că o ţară poate fi cu şanse la integrarea în NATO fără o relaţie stabilă, solidă, bazată pe un instrument juridic bilateral, cu statul rus. Deci, acest document este necesar, dar atentie- daca el va fi semnat chiar şi mai repede, chiar şi mai puţin, el nu va conţine referiri la pactul Ribetrop-Molotov, nu va conţine referiri la returnarea tezaurului către Romania şi chiar semnafrea unui tratat cu Rusia nu ne va duce în NATO. Este o condiţie indispensabilă, dar nu suficientă. (...)
