Guvernul a lucrat mai mult decât de obicei asupra proiectului bugetului de stat pe 2012. Se pare ca socotelile au fost facute si refacute de mai multe ori, atit din cauza temerilor externe, cit si din pricina nemultumirilor interne, mai exact din cauza lipsei de mandat din partea fracţiunilor. Oricum, veniturile continua sa fie mai mici decit cheltuielile, potrivit documentului pe care Cabinetul de Ministri l-a trimis Parlamentului. Astfel, in 2012, cheltuielile vor depasi veniturile cu aproape 800 de milioane de lei. Bugetul prevede majorari salariale si cresterea fondului rutier, dar si cresterea accizelor prevazute in politica bugetar-fiscala. Mai multe aflam de la Veaceslav Negruţă, ministrul Finanţelor, invitatul Europei Libere.
Veaceslav Negruţă: „Este adevărat ca bani sunt relativ puţini, dar atât câţi avem, sunt repartizaţi la cheltuieli şi toate obligaţiunile care sunt la salarii, pensii, îndemnizații sociale. Alte cheltuieli ce ţin de investiţii capitale vor fi integral acoperite de către cadrul de resurse disponibile la nivel de buget.”
Europa Liberă: Oricum, vorbim de un deficit de aproximativ 50 de milioane de euro. Salariile promiteţi că vor fi majorate, dar ca să creşti impozitul, trebuie să ai de la cine…
Veaceslav Negruţă: „Este adevărat, deficitul va fi de aproape 700 de milioane de lei, dar va fi doar de 0,9 din PIB, este un nivel relativ mic dacă comparăm cu ţările din regiune. Pe de altă parte, acele prevederi ce ţin de politica fiscală ne asigură inclusiv acele creşteri care vor fi operate pe parcursul anului 2012, ne asigură că vom avea suficiente încasări, inclusiv de la TVA, accize, introducerea impozitului pe venit, care este prevăzută pentru anul 2012, fapt care demonstrează că revenim la normalitate, în sensul impozitării tuturor celor care pot genera venit, pe de o parte ca să poată fi repartizat prin buget către cei care depind de banii publici, cum sunt profesorii, medicii sau alte categorii.”
Europa Liberă: Dar aceste majorări de salarii când le veţi opera?
Veaceslav Negruţă: „Suma majorărilor de salarii va fi aproape 600 de milioane de lei, dar prima majorare va fi chiar începând cu 1 ianuarie, şi ţine de anumite categorii, militari, poliţişti. Ulterioarele majorări sunt prevăzute pentru 1 iunie şi 1iulie, iar ultima etapă ţine de 1 octombrie. Sunt diferite categorii. Pe lângă militari şi poliţişti e vorba de funcţionari publici şi alte categorii de bugetari.”
Europa Liberă: Unele voci spun că trebuie puse în aplicare planuri concrete de susţinere a economiei, astfel încât să nu ne mai plângem că nu ne ajung bani.
Veaceslav Negruţă: „Asta şi prevede bugetul, care este o reflectare în cifre a politicilor economice, financiare şi sociale. Dacă ne uităm atent în structura cheltuielilor bugetare, vom vedea că ponderea cheltuielilor de ordin economic sunt în creştere. Poate nu atât cât ne dorim, dar sunt în creştere, care ulterior au menirea de a genera venituri pentru buget. Sunt programe, proiect, inclusiv investiţionale, care vin în infrastructură, în crearea locurilor de muncă. Într-un fel, cu banul public ne creăm o bază impozabilă ulterioară.”
Europa Liberă: Partidele de opoziţie şi cele extraparlamentare au declanşat mai multe acţiuni de protest împotriva politicii antisociale, cum zic ei, a AIE, şi au declarat în aceste zile că cei care stau la putere au majorat preţurile la produse alimentare, medicamente, bunuri de primă necesitate, servicii comunale, că dumneavoastră închideţi şcoli, anulaţi compensaţii sociale şi facilităţi pentru majoritatea cetăţenilor, oferiţi pensii şi salarii mizere. Iar când aţi venit la putere aţi promis că veţi lupta cu sărăcia.
Veaceslav Negruţă: „Noi într-un fel suntem ostaticii acelei politici antisociale promovată de-a lungul anilor de cei care azi sunt în opoziţie. Din păcate după situaţia proastă care s-a creat la acel moment, în 2009, încă încercăm să facem faţă acelei moşteniri grele. Or, nu noi suntem acei care ar trebui să fim învinuiţi de salarii şi pensii mici, pentru că sărăcirea a avut loc anume atunci, în perioada 2001-2008, când cei din opoziţie erau la guvernare. Acum, vedeţi că ne-a reuşit, într-o situaţie destul de dificilă de deplină criză, să facem faţă tuturor obligaţiunilor care au fost pe partea de cheltuieli şi să înregistrăm şi creşteri.
Creşterea economică, creşterea exporturilor, ceea ce demonstrează de fapt că nu ne mai ocupăm cu export de oameni, cum o făceau comuniştii pe timpuri, ci exportăm mărfuri şi servicii. În schimb în ţară încep să vină bani. O simplă cifră, creşterea exporturilor în 2011 este de 57% , comparativ cu primele 9 luni ale anului precedent, ceea ce înseamnă că ne-am găsit nişa pentru produsele noastre, iar asta este o dovadă că pentru viitor vom avea şi încasări la buget. Probleme care au fost create pe parcursul a 8-9 ani nu pot fi rezolvate peste noapte şi printr-o singură mişcare, dar ne reuşeşte.”
Europa Liberă: În aceşti 20 de ani de independenţă, pare-se în Republica Moldova mai puţin s-a vorbit despre un buget reformator. Cam în fiecare an spunţi despre aceste bugete de austeritate, pe când vom putea vorbi despre un buget reformator?
Veaceslav Negruţă: „Voi reitera ceea ce am spus la Radio Europa Liberă. Încă suntem sortiţi pentru 3-5 ani să avem bugete, care le vom denumi social-orientate. Din păcate asta este realitatea. Din bugetul public naţional, 78% sunt cheltuieli cu caracter social, iar pentru a vorbi despre un buget de dezvoltare e nevoie de încă multă muncă. Cred că în 3-5 ani vom reuşi să vorbim şi despre bugete de dezvoltare. Important să avem deja programe de buget care sunt orientate spre dezvoltare, dar, per total, mai avem muncă.”
Europa Liberă: Poate prea puţin se discută despre finanţele publice. Oricum fiecare achită taxe, impozite, iar despre calitatea bugetului se vorbeşte mai puţin.
Veaceslav Negruţă: „În cercurile de profesionişti discuţiile sunt suficient de intense, interesante şi constructive, mai puţin aceste discuţii sunt interesante publicului larg. Societatea este interesată de banul care ajunge la ei, dar ce ţine de calitate, transparenţă în administrarea banului public este tema discutată între profesionişti. Noi avem si aprecieri, unele sunt cu rezerve şi recomandări exacte, altele sunt aprecieri ca transparența este asigurată, buna administrare este asigurată, chiar comparativ cu unele ţări din UE avem calificative net superioare la nivelul de administrare a banului public.”
Europa Liberă: Ceva mai devreme auzisem o declaraţie a premierului Vlad Filat care spunea că trebuie să luăm în calcul un al doilea val de criză care va afecta dur şi Republica Moldova. Pe fondul adâncirii crizei economice pe continent, Moldova mizează şi pe bani europeni?
Veaceslav Negruţă: „Bugetul anului 2012 ia în calcul ceea ce spuneam şi domnul prim-ministru, este un buget foarte prudent faţă de evoluţiile faţă de principalele ţări partenere ale noastre, fie în relaţii economice externe, comerţ, fie ţările donatoare. Noi suntem foarte prudenţi la capitolul surse de finanţare. Dacă în 2009-2010 am beneficiat în special de finanţări excepționale, în 2012 deficitul fiind doar de 0,9 în PIB, mizăm foarte mult pe sursele interne, iar pe de altă parte diminuarea de dependenţa de finanţări excepţionale din exterior este în reducere drastică. Practic, în 2012 vom cheltui atât cât avem, adică e vorba de acea sustenabilitate a banului public, bazat pe resurse proprii.”
Europa Liberă: De ce aţi majorat preţul poliţei de asigurare în medicină?
Veaceslav Negruţă: „N-am majorat, cred că ministrul sănătăţii ar putea să vă dea un răspuns mai exact, sau preşedintele Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, nu ţine de bugetul de stat pentru 2012, este bugetul FAOM. Dar dacă vorbim despre cost, preţul poliţei trebuie să acopere acel cost pentru prestarea de servicii minime în medicină.”
Europa Liberă: V-am întrebat pentru că am reţinut că resursele de la stat vor fi direcționate în mare parte spre fondul asigurărilor sociale şi ocrotirii sănătăţii dar şi învăţământului.
Veaceslav Negruţă: „Este adevărat, avem şi transferuri prevăzute de la bugetul de stat către companii, pentru acest sistem de asigurare în medicină, peste 2 miliarde de lei vor fi transferate, ca să asigurăm un sistem care să asigure minimul necesar de servicii medicale. Peste 2 miliarde de la bugetul de stat merg acolo, luând in considerare toate acele calcule pe care le are asigurare, cat ar costa poliţa si cat ar trebui să achite fiecare contribuabil. 3,5 + 3,5, cota de contribuţie rămâne aceeaşi.”
Europa Liberă: Cei mai puţini bani îi veţi aloca, pare-se armatei, ştiinţei şi industriei construcţiilor…
Veaceslav Negruţă: „Este o abordare prea simplă pentru a vorbi despre care domeniu beneficiază mai mult sau mai puţin de mijloace, dar în valori absolute este adevărat. Dar fiecare domeniu are un număr diferit de angajaţi, sau efectuează un volum diferit de lucru. De exemplu, domeniul educaţiei, ştiţi foarte bine, este principalul beneficiar de bani publici, pentru că acolo avem peste 150 de mii de angajaţi, vorbesc de profesori, de personal auxiliar, şcolile şi grădiniţele care trebuie să fie asigurate cu încălzire, cu lumină – sunt marii consumatori de bani publici. Alte domenii, pe care le-aţi anunţat, ca şi pondere, prezintă un mai mic consum de ban public. Cifra absolută nu vorbeşte despre nimic.”
Europa Liberă: S-a mai spus că întâi aprobarea bugetului şi apoi alegerea şefului statului. Dumneavoastră solicitaţi Alianţei să adopte mai întâi legea bugetului, în caz contrar activitatea guvernului ar putea fi într-adevăr fi blocată şi executivul ar putea să-şi dea demisia, aşa după cum declara premierul Filat?
Veaceslav Negruţă: „Chiar aşa credem. Pentru că este adevărat, ţara are nevoie de funcţionalitatea tuturor instituţiilor statului. Un instrument care ar asigura această certitudine este bugetul aprobat. De aceea a şi fost înaintată această viziune a noastră, domnul prim-ministru a reiterat nu o sigură dată că este nevoie să dăm societăţii această certitudine că pensiile, salariile şi alte plăţi cu caracter social sunt asigurate, şi după asta discutăm şi despre alegerea preşedintelui. Este adevărat, 2 ani n-am reuşit să alegem preşedintele, cred că mai rabdă o lună, ca să avem cel puţin asigurată intrarea în noul an cu un buget aprobat.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră vă turnaţi cenușă pe creştet, din moment ce aţi întârziat cu prezentarea acestui proiect de buget?
Veaceslav Negruţă: „Bugetul a fost prezentat exact în termenii prevăzuţi de lege, a urmat o discuţie atât pe intern, cat privesc indicatorii macroeconomici, Ministerul Economiei ne-a prezentat pe data de 26 octombrie ultimele calcule, după care am făcut recalcularea bugetului, şi pe de altă partea am avut şi misiunea fondului în perioada octombrie-noiembrie, unde am ajustat anumiţi parametri ce ţin de dezvoltarea din regiune, ca să avem într-adevăr un buget prudent şi bazat pe surse interne. După finalizarea acestor proceduri am şi recurs la discuţii în guvern, care au fost unele bune, eficiente şi cu rezultat.”
