Cum e să porţi eticheta de străin? Au căutat să afle reporterii cotidianului Adevărul. O parte dintre studenţii veniţi de pe alte tărîmuri să studieze în Republica Moldova, le-au declarat ziariştilor că sunt trataţi în batjocură din cauza faptului că reprezintă o anumită minoritate etnică sau religioasă.
Un student venit din Libia, spune că aproape zilnic este oprit de poliţişti, care-i cer actele la control, iar dacă le-a uitat acasă, e vai de el. Un alt student s-a plâns reporterilor că de multe ori a fost înşelat de taximetrişti sau atunci când a vrut să-şi găsească o locuinţă.
În paginile cotidianului Timpul, Maria Bulat-Saharneanu constată, cu regret, că puterea de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană este înhibată de hatârul, rânza, îngâmfarea şi incapacitatea de comunicare a unor lideri de partide, care răstoarnă toate proiectele legate de speranţa de schimbare spre bine a vieţii electoratului.
Tot din Timpul aflăm că ieri, valuta naţională a împlinit 18 ani de existenţă. Primul leu moldovenesc a fost pus în circulaţie la 29 noiembrie 1993 şi a înlocuit „cuponul” care, din 1992, a fost un ban de „tranziţie”, în locul rublei sovietice. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, prin punerea în circulaţie a leului moldovenesc, s-a reuşit stoparea inflaţiei galopante de la începutul anilor ‘90.
Ziariştii de la Economist au încercat să răspundă la întrebarea: În ce monedă ne împrumutăm? O bună parte dintre experţi sunt de părere că are cei care primesc salarii în valută, un credit în euro sau dolari ar fi o opţiune bună. În Republica Moldova, scriu ziariştii, cele mai multe dintre persoanele fizice aleg să se împrumute în lei, iar persoanele juridice, în valută.
