Un dialog despre „Dumnezeu, trend-uri, impozite şi democraţie” a iniţiat un grup de tineri din Chişinău. Despre ce este vorba aflăm de la una dintre iniţiatoarele şi organizatoarele evenimentului, Maria Paula Erizanu, cunoscută în urma publicării cărții scrisă în formă de jurnal „Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o”.
Paula Erizanu: „Evenimentul de sâmbătă încorporează o conferinţă la tema rolului şi percepţiei religiei în societate. Respectiv, uneşte perspectiva
Conceptul evenimentului este de a lansa un altfel de discurs academic şi o altfel de discuţie publică în societate.
De exemplu, nouă ni se pare că în universități şi în licee acum se pune foarte mult accent pe teorie şi mai puţin se aplică această teorie la problemele stringente din societate. Noi tocmai acest gol încercăm să-l acoperim, oarecum, aducând persoane din mediul academic şi din afara lui, care să vorbească despre aceste probleme din perspective argumentate şi la obiect.”
Europa Liberă: Paula, de ce aţi început cu religia? Subiect destul de sensibil în Republica Moldova.
Paula Erizanu: „Este unul foarte sensibil, dar este unul şi foarte actual. La momentul dat noi nu am văzut nici un fel de discurs care să iasă în afara injuriilor, pe de o parte, conflictelor aprinse şi doar între părţile vizate. Mereu se discută despre religie şi se discută despre rolul bisericii în societate, pe de o parte Pro-Ortodoxia sau membri ai bisericii ortodoxe, pe de altă parte reprezentanţi ai ONG-urilor, gen Gender-DOC, pentru protejarea minorităţilor sexuale sau reprezentanţi ai diferitor alte culte minoritate, gen islamul sau cel al evreilor. De data asta noi ne vedem ca nişte actori neutri şi încercăm pur şi simplu să avem o atitudine detaşată şi să aducem oameni care pot să privească detaşat, dar în acelaşi timp foarte argumentat şi clar situaţia din Republica Moldova, din perspectiva socio-economico-plitică.”
Europa Liberă: Am văzut vorbitorii care vor fi sâmbătă la eveniment şi printre ei este domnul Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român, domnul Petru Negură, domnul Valeriu Nistor… Nu am văzut nici un preot. Aţi făcut intenţionat acest lucru?
Paula Erizanu: „Invitatul din Marea Britanie deţine un nivel din acesta ecleziastic, nu ştiu care este termenul exact. Dumnealui este canon al bisericii anglicane, respectiv este din preoţime, dacă doriţi. Nu am apelat la preoţi din Republica Moldova pentru că vrut tocmai să mizăm pe această atitudine mai detaşată, pentru că, întotdeauna în aceste discuţii sunt implicaţi preoţii sau reprezentanţii ONG-urilor. Ceea ce facem noi este să ieşim un pic din acest cerc vicios şi încercăm să vedem lucrurile în ansamblu, să le discutăm şi să ne formăm nişte opinii foarte bine fondate.”
Europa Liberă: De ce conferinţa se cheama „Legile pe care nu le observam”?
Paula Erizanu: „Pentru că tocmai acest titlu face referinţă la legătura dintre religie şi societate acum, legile scrise, legile nescrise şi cam asta e.”
Europa Liberă: Legătura dintre Dumnezeu, trenduri, impozite şi democraţie…
Paula Erizanu: „Da, am încercat să rezumăm diferite idei din discursurile pe care le vor avea invitaţii noştri. De exemplu, domnul Nistor va vorbi despre relaţia dintre religie şi business, de unde şi impozitele sau trendurile vor apărea în discursurile domnului Guran, Negură şi chiar al lui Alex Cosmescu, la nivel de felul în care s-a schimbat rolul religiei în societate pe parcursul istoriei.”
Europa Liberă: Tinerii în societatea moldovenească chiar au dreptul de a pune întrebări incomode? Pentru că ceea ce faceţi voi acum este că încercaţi să puneţi întrebări incomode şi să primiţi nişte răspunsuri la ele. De obicei încercările voastre sunt luate ca fiind încercări de a şuiera în biserică?
Paula Erizanu: „Eu cred că organizatorii Alina Lipcan, Ionela Costachi, Iulia Munteanu, Vlada Ciobanu şi eu chiar nu suntem oamenii care se răzvrătesc împotriva legilor scrise şi nescrise şi tradiţiilor pur şi simplu de dragul răzvrătitului, pentru că noi nu suntem nişte rebele. Noi de fapt vrem o discuţie sănătoasă la o temă care ne vizează pe toţi, şi care este discutată foarte limitat în spaţiul public. Asta este ce vrem sa facem, să trezim gândirea critică, să ne formăm nişte opinii şi nu mi se pare deloc un eveniment de frondă sau orientat antitradiţie sau religie sau antistat. Este, simplu, o iniţiativă de a începe să gândim liber şi critic asupra lucrurilor care se întâmplă în jurul nostru.”
Europa Liberă: Cum ar putea fi motivaţi tinerii de aceeaşi vârstă cu a voastră, tineri care, pentru ei, de multe ori, decât a pune întrebări despre religie, mai degrabă ar merge la un film, să mănânce pop-corn. Cum pot fi ei motivaţi?
Paula Erizanu: „Eu cred că tinerii sunt foarte diferiţi, interesele lor sunt foarte diferite. Din cererile pe care le-am obtinut pana acum, 200 la număr, imi dau seama ca totuşi există interesul pentru astfel de discuţii şi abordarea acestor teme. Respectiv, e un lucru super-îmbucurător şi chiar cred că există un target-group pentru fiecare activitate. Într-adevăr, nu poţi aduna toţi tinerii să discute pe această temă, să fie interesanţi de acestă temă, dar nici nu acesta este scopul. Scopul este ca cei deja interesaţi de temă să-şi formeze nişte opinii mai cizelate, să le poată cristaliza în urma unor discuţii bazate pe argumente.”
Europa Liberă: Am observat că daca vrei să participi la aceste eveniment trebuie să trimiţi la o adresă de email un mesaj în care să scrii de ce vrei să participi de ce vrei să participi la această conferinţă. Care sunt cele mai dese motivaţii pe care le-au prezentat participanţii?
Paula Erizanu: „Din ce am văzut eu, unii sunt interesaţi de modalitatea de abordare a temei, de discuţii,
