Astăzi expiră termenul-limită pentru depunerea candidaturilor la președinția țării în vederea alegerilor din 16 decembrie. Până acum și-a anunțat participarea doar liderul democrat Marian Lupu. Ieri, când și-a depus dosarul, Lupu a spus că vrea să fie un „președinte-arbitru” și s-a declarat încrezător că va obține vineri suficiente voturi în parlament. Partidele Alianţei au promis că-l vor vota pe Lupu, cei trei deputați socialiști din așa-numitul „grup Dodon” au spus că nu-l vor vota, iar comuniștii nu și-au făcut publică vreo poziție. Mai multe de la Liliana Barbăroşie:
Parlamentul va încerca să-l aleagă, vineri, pe democratul Marian Lupu în funcţia de şef de stat şi să pună capăt unei crize politice cu o durată de peste 2 ani şi jumătate, generată de lipsa unui preşedinte legal ales. Termenul limită pentru înregistrarea candidaţilor a expirat în această seară, iar Lupu nu are nici un contracandidat. Cu toate acestea, îndoielile că acesta chiar va fi ales nu au dispărut: comuniştii nu şi-au confirmat participarea la votare şi nici dacă îl vor vota sau nu pe Marian Lupu, iar Igor Dodon spune că nu-l va sprijini pe acesta sub nici o formă:
Igor Dodon, cel care împreună cu alţi doi deputaţi au părăsit nu demult grupul parlamentar al comuniştilor şi, din punct de vedere matematic, ar putea oferi alianţei voturile necesare pentru alegerea şefului statului, ne-a spus astăzi tranşant că nici el, nici cele două colege ale sale, nu-l vor vota pe Marian Lupu, negând astfel orice speculație că ar fi ajuns în aceste zile la o înţelegere cu democraţii: „Am avut ieri o întâlnire cu domnul Marian Lupu şi am discutat despre alegerea preşedintelui. Poziţia noastră nu s-a schimbat – noi nu vom vota pentru candidatul alianţei şi optăm în continuare pentru o consens naţional şi o candidatură apolitcă. Suntem consecvenţi şi vom demonstra aceste lucru, aşa că Lupu pe 16 sau nu va fi ales, sau va fi ales cu voturile comuniştilor.”
Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, spunea acum câteva zile postului nostru de radio că PCRM fie va vota „in corpore”, fie nu va vota deloc pentru candidatura lui Lupu şi că alegerile anticipate ar fi o soluţie indezirabilă pentru partidul său. Opoziţia nu a revenit cu alte precizări legate de tentativa din 16 decembrie, iar unul dintre cei mai vocali comunişti, Sergiu Sârbu, pe care l-am întrebat astăzi ce decizie a luat fracţiunea din care face parte, ne-a dat un răspuns evaziv:
„Partidul va decide cum va proceda mai departe.”
Faptul că partidul comuniştilor nu a înaintat un propriu candidat i-a făcut pe mai mulţi analişti să se îndoiască că acest partid în general va participa la votare.
Marian Lupu continuă însă să insiste că dispune de voturile necesare şi că totul depinde acum de unitatea din alianţă:
„Să ajungem în ziua de 16 şi veţi vedea. Noi nu ne-am fi lansat în asemenea exerciţii, dacă nu erau să fie formate premisele. Aceste voturi vor fi dacă AIE vine cu poziţie consolidată. Pentru că nimeni nu o să rişte să participe la acest exerciţiu dacă nu vor avea convingerea că toate voturile din AIE sunt pozitive.”
În timp ce Marian Lupu păstrează sub tăcere numele deputaţilor care ar fi acceptat să-l voteze, premierul Vlad Filat îi cere să se angajeze în scris că dacă va fi ales președinte nu va face coaliție cu comuniștii. Subiectul este discutat în această seară de liderii alianţei. Unii comentatori, printre care Nicolae Negru, găsesc însă „bizare” garanţiile cerute de premierul Filat, pentru că dacă nu doreşte demiterea sa, şi nici anticipate, acesta ar fi pur şi simplu condamnat să-l voteze pe Lupu.
Spre deosebire de tentativa eşuată de acum o lună, alegerile de vineri vor avea loc după o procedură nouă stabilită prin câteva amendamente la lege, iar preşedintele comisiei speciale a parlamentului, Tudor Deliu, a explicat Europei Libere ce se va întâmpla în caz de un nou eşec:
„Sunt două variante. Prima: dacă vineri participă mai mult de trei cincimi la votare şi domnul Lupu nu întruneşte voturile a 61 de deputaţi, atunci în 30 de zile se organizează alegeri repetate. A doua: dacă prin cabina de vot vor intra mai puţin de 61 de deputaţi, atunci se declară alegerile nule şi parlamentul stabileşte o nouă dată pentru alegeri.”
