Linkuri accesibilitate

Pensia emigranților moldoveni


Vasile Cantarji: Bugetul public este afectat deja de o îmbătrânire a populaţiei.

Zeci de mii de moldoveni se pot pomeni la bătrâneţe fără surse proprii de existenţă, adică fără pensii în primul rând, deoarece rămân pe dinafara oricărui sistem de asigurări sociale, acasă sau peste hotare. Un studiu realizat de experţi ai Institutului „Viitorul” constată o realitate îngrijorătoare în acest sens. „Bătrâneţe haine şi mai grele în viitor” - este una dintre concluziile studiului. Despre aceasta şi alte concluzii, dar şi despre recomandările pentru politicile necesare în acest sens discutăm astăzi cu sociologul Vasile Cantarji, expert asociat la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Europa Liberă: Emigranţii moldoveni nu-şi asigură pensia pe căile prevăzute nici în ţara gazdă, unde muncesc legal sau la negru, nici în patrie unde ar putea să revină. Este una din concluziile celui mai recent Monitor Social publicat de IDIS „Viitorul”. De fapt, un studiu ce vizează migraţia forţei de muncă din Republica Moldova şi problemele inerente ce ţin de asigurările sociale. Domnule Cantarji, sunteţi unul dintre autorii acestui studiu… Am constatat bine cu referire la una dintre cele mai importante concluzii ale studiului?

Vasile Cantarji: Bine, însă ar trebui să fim foarte atenţi când spunem „toţi migranţii” sau „nu toţi migranţii”. Studiul de fapt este unul de avertizare, pentru că până în ziua de astăzi s-a discutat foarte mult despre migraţie, însă mai puţin s-a pus în discuţie viitorul, bătrâneţea migranţilor. Este adevărat că majoritatea din ei sunt deconectaţi de la sistemul de protecţie socială din Republica Moldova, pentru că nu activează aici şi nu achită contribuţii la Fondul Social, şi o bună parte, chiar majoritatea din ei nu sunt angajaţi oficial şi nu achită nici contribuţii sociale în ţara gazdă…

Europa Liberă: Simplu vorbind, cum se explică faptul că numărul moldovenilor emigranţi care contribuie la fondurile de pensii din ţările-gazdă sau au încheiat contracte individuale cu Casa Naţională de asigurări sociale este aproape ridicol de mic? Neîncredere? Lipsă de informare? Nu merită? Nu se poate?

Vasile Cantarji:
La momentul actual Republica Moldova nu oferă prea mare alegere pentru un migrant în acest sens. Este adevărat că în anul 2010 am avut doar 1300 de contracte individuale încheiate pe cont propriu cu casa naţională de Asigurări Sociale. Acest lucru spune despre neîncredere şi neatractivitate a sistemului nostru de protecţie socială în ochii migranţilor. Şi în acelaşi timp noi nu le propunem o alternativă cum ar fi fonduri private sau alte fonduri speciale în afară de cel care există. Şi în acest fel există riscul că cândva ei, revenind, nu vor putea beneficia de nimic.

Europa Liberă: În ce măsură Bugetul public al asigurărilor sociale de stat poate fi ameninţat în cazul în care numărul persoanelor care vor pretinde la o pensie minimă, în lipsa stagiului de cotizare necesar, va fi tot mai mare?

Vasile Cantarji: Bugetul public este afectat deja de o îmbătrânire a populaţiei. Noi avem un raport deja dramatic între populaţia activă şi populaţia aflată peste vârsta aptă de muncă. La un moment dat noi am încercat să vedem ce se va întâmpla, la ce vor putea pretinde migranţii. Dacă să zicem încă 20 de ani continuă acest flux, la bătrâneţe revenind puţini dintre migranţi vor putea pretinde la o pensie pe măsura contribuţiei, iar o bună parte dintre ei - doar la pensia minimă. Adică ei vor primi o pensie mai mare decât au contribuit. E un risc direct şi major pentru sistemul de pensii.

Europa Liberă: Că sistemul nostru public, mărimea pensiei pe care o putem oferi sunt nu tocmai atractive e clar. Dar ar putea fi o soluţie să-i obligăm de exemplu pe cei care nu vor să contribuie?

Vasile Cantarji:
Nu cred că am putea să-i obligăm, fiindcă intrăm pe terenul drepturilor omului. Noi trebuie să le oferim alternative…

Europa Liberă: Alternativele private, probabil, cred că la ele vă referiţi?

Vasile Cantarji:
Alternativele private, exact. Trebuie să fie dezvoltate pe căi politice, încheiate cât mai multe acorduri bilaterale, pentru că este o direcţie de muncă şi pentru a promova activitatea legală peste hotare, astfel încât un migrant care munceşte acolo legal la bătrâneţe revenind să poată beneficia de pensie din ţara gazdă.

Europa Liberă: Dar de ce însă nu contribuie la diferite fonduri de pensie gastarbeiterii în ţările gazde unde muncesc? E doar motivul că muncesc de cele mai multe ori la negru, sau poate e şi lipsa de informare, neîncrederea, prudenţa?

Vasile Cantarji:
Una este chiar şi gradul scăzut de conştiinţă al migranţilor: un migrant tânăr nu se gândeşte la pensie şi atunci pentru el aceasta nu prezintă o problemă majoră acum.


Europa Liberă: Haideţi atunci să precizăm încă o dată foarte clar: la ce poate pretinde un migrant „necontribuabil” revenit la adânci bătrâţneţe în Republica Moldova sau la bătrâneţi mai la suprafaţă?

Vasile Cantarji:
La momentul actual, în forma actuală, dacă o persoană nu are nici un fel de contribuţie, deci nu poate pretinde nici la pensia minimă, unica plată este alocaţia socială care constituie 90 de lei. Este tot la ce pretinde o persoană care nu a contribuit. Şi mai rămâne o portiţă: persoana dată, dacă nu va avea un venit minim garantat de stat, va putea pretinde la ajutor social în baza legii de asistenţă socială. În acest fel, sunt puse în pericol două fonduri de fapt: Fondul de asistenţă socială şi Fondul asistenţei sociale.

Europa Liberă: Unii s-ar putea întreba la ce mai foloseşte alocaţia socială pentru persoane vârstnice de vreme ce face doar cât câteva pâini …

Vasile Cantarji:
Da, bine, este pe drept o neglijabilă sumă în raport cu minimul de existenţă. Însă şi această sumă minimă, dacă la ea vor pretinde sute de mii de persoane, va fi una de considerabilă şi poate chiar de nesuportat pentru fondul social.

Europa Liberă: Haideţi să vedem cum judecă deseori omul: de ce să cotizez pentru un fond care ar putea fi falimentar la un moment dat pentru că vor veni valuri, valuri de moldoveni migranţi acasă şi vor pune presiune pe tot pe ce se poate pune presiune. N-ar fi mai bine să-mi ajut copiii, cu speranţa că ei vor înlocui pensia odată?

Vasile Cantarji:
Da, este o justificare foarte răspândită de altfel printre migranţii actuali. Este adevărat însă că niciodată nu poţi să prezici viitorul. Nu poţi să ştii în ce măsură copiii vor putea şi vor fi disponibili la bătrâneţea migrantului să aibă grijă de el.

Europa Liberă: Faptul că până acum n-au fost dezvoltate sau încurajate forme alternative de asigurări sociale, inclusiv fonduri private de pensii…poate fi considerat greşeală gravă sau prudenţă rezonabilă şi justificată… Vă întreb deoarece am auzit argumente că în ţările vecine s-ar fi înregistrat o experienţă destul de proastă în acest sens?

Vasile Cantarji:
În general, experienţa arată că fondurile private de pensii oferă un plus major. În ţările dezvoltate ele sunt accesate de populaţie. În al doilea rând, pentru Moldova, la momentul actual, acestea ar fi un remediu foarte pozitiv pentru investiţii. Căci care este principiul de funcţionare al unui fond privat? Suma încasată la moment de la o persoană îi va fi returnată peste 20-30 de ani, atunci când persoana aceasta se pensionează. Vă daţi seama că este vorba despre un capital care poate fi reinvestit pe termen lung.

Europa Liberă: Dacă vorbim de beneficiile unui acord interguvernamental în domeniul securităţii sociale, ce pensie poate avea cineva care cotizează în Italia de ex., şi revine acasă cu tot ce a contribuit? Poate avea o pensie mai mare decât aici, în Moldova, pentru că acolo a avut un salariu mult mai mare faţă de cele plătite în Republica Moldova?

Vasile Cantarji:
Sigur că da, fiindcă acest migrant va beneficia de o pensie calculată după formula aplicată în ţara gazdă, iar la momentul actual nu putem spune ce va fi peste 20 de ani, să dea Domnul ca şi Fondul nostru de pensii să poată oferi pensii pe măsură, însă la momentul dat este adevărat că sunt mult mai mari în majoritatea ţărilor europene unde muncesc migranţii noştri. Trebuie să spunem aici că guvernul, autorităţile deja au depus eforturi deja considerabile în acest sens, sunt încheiate deja o serie de acorduri cu o serie de state şi se lucrează mkai9 departe. Este important că acesta acorduri sunt bazate pe principiile exportului de prestaţie, adică persoana dacă revine la bătrâneţe, ea nu va pierde pensia bine meritată şi va beneficia de ea aici.
XS
SM
MD
LG