Linkuri accesibilitate

Un proiect UNICEF pentru copiii preșcolari ai Moldovei


Tatiana Potâng: „Aproximativ 230 de comunităţi nu beneficiază de o instituţie care ar putea să fie frecventată de copii de vârstă preşcolară.”


O grădiniţă de copii va fi inaugurată astăzi într-o localitate - Schinoasa, raionul Călăraşi. Un eveniment banal, cum se poate crede, dacă n-ar fi oarecum istoric. De ce? Şi de ce, între altele, mulţi copii de vârstă preşcolară nu pot deosebi culorile, cel puţin pe cele ale drapelului de stat? Vom afla în discuţia pe care o vom avea cu doamna ministru adjunct al Educaţiei, Tatiana Potâng.

Europa Liberă: Aşadar, inaugurarea, astăzi, a unei grădiniţe, de fapt a unui Centru comunitar pentru educaţie timpurie şi informare a familiei în localitatea Schinoasa, raionul Călăraşi. Un centru apărut graţie unui proiect al Fondului pentru Copii al Națiunilor Unite - UNICEF. Ziceam ceva mai devreme, doamnă ministru, că aparent ar fi un eveniment banal, dar este oarecum istoric pentru această localitate şi chiar regiune. Ce e atât de deosebit în deschiderea acestui centru?

Tatiana Potâng:
„Faptul că acest sat până în prezent nu a beneficiat de nici un fel de servicii comunitare. Satul Schinoasa face parte din comuna Ţibirica, raionul Călăraşi,
şi în acest sat nu a existat şi nici nu există, de fapt, nici punct medical, nici primărie, nici grădiniţă, şcoală, nimic ce ar însemna servicii comunitare. Şi iată această iniţiativă a Ministerului Educaţiei, împreună cu UNICEF şi IKEA, vine să acopere aceste neajuns.”

Europa Liberă: Iată, deci, un fel de salt din Evul Mediu, s-ar putea spune, fiindcă este incredibil la drept vorbind să-ţi imaginezi că nu ar exista asemenea lucruri într-un sat modern, ca să spunem aşa. Aproape o pătrime, pe de altă parte, din copiii de vârstă preşcolară din Republica Moldova încă nu au posibilitatea să frecventeze o grădiniţă. Prin urmare, localităţi şi/sau condiţii vitrege care lasă mulţi copii în afara sistemului preşcolar par să fie încă destul de numeroase. Cel puţin, există vreo tendinţă de diminuare a numărului unor asemenea copii?

Tatiana Potâng:
„Da. Sigur că numărul este mai mic decât arată statisticile, dar, oricum, conform datelor noastre, aproximativ 230 de comunităţi din Republica Moldova nu beneficiază de o instituţie care ar putea să fie frecventată de copii de vârstă preşcolară. Numărul copiilor care nu frecventează grădiniţa este destul de mare. Totodată, în ultimul timp au demarat mai multe proiecte pentru a aplana cumva această situaţie. Şi iată recent am primit informaţia că s-a mai aprobat un proiect al Fondului catalitic pentru 4 milioane jumătate de dolari care urmează a fi puse în aplicare tot în acest domeniu, pentru reabilitarea grădiniţelor, instituirea centrelor comunitare acolo unde ele nu sunt. Acest proiect va demara de la 1 ianuarie 2012.”

Europa Liberă: Revenind la Schinoasa, cum s-a întâmplat, dna. ministru, că asemenea localităţi au rămas ca şi cum pe din afară? Ce s-a întâmplat cu aceşti copii, au mers în comuna învecinată? E o comunitate de romi, înţelegem, cu o situaţie destul de proastă sub aspectul prosperităţii, ca să spunem aşa, iar aceşti copii au rămas pe din afară?

Tatiana Potâng:
„Da, în cazul acestui sat din păcate, părinţii nu au putut fi convinşi să-şi trimită copii la grădiniţă la Ţibirica, de exemplu, şi acest centru comunitar vine cumva în întâmpinarea părinţilor, el urmează să deservească 27 de copii, este pentru 27 de copii de vârstă preşcolară (în satul Schinoasa atâţia sunt), între ei 23 sunt de etnie romă.”

Europa Liberă: Au fost mediatizate date, uneori incredibile şi care amintesc de realităţi cum spuneam medievale. De ex., că există copii de 5-6 ani care nu cunosc, culorile, cifrele, alte lucruri elementare. Este un fenomen, într-adevăr, această ignorare a creşterii fireşti a copilului care trebuie la o anumită vârstă să înţeleagă anumite lucruri pe care trebuie să le înţeleagă orice copil?

Tatiana Potâng:
„Sigur că se atestă şi asemenea cazuri, dar ele sunt cazuri particulare. Pentru că putem afirma cu certitudine că marea majoritate a copiilor care se înscriu la şcoală, dezvoltarea intelectuală a acestora este pe potriva vârstei respective. Dar iată că avem şi asemenea cazuri pe care trebuie să le recunoaştem şi să încercăm să redresăm situaţia prin acţiuni de asemenea fel.”

Europa Liberă: Există însă vreun mecanism de control, de monitorizare a modului cum se face această pregătire în familii a copilului atunci când elş nu este cuprins de sistemul preşcolar?

Tatiana Potâng:
„Nu, până la acest moment nu există, pentru că conform Legii învăţământului, copii, începând cu vârsta de 5 ani, trebuie să fie instituţionalizaţi în mod obligatoriu. Deci, faptul că copii de 6 ani nu frecventează grădiniţa urmează a fi calificată ca şi o carenţă a statului, pe care iată noi am constatat-o acum şi pe care, repet, încercăm să o redresăm.”

Europa Liberă: De fapt, din câte înţelegem nu există şi nici nu este posibilă vreo sancţiune pentru părinţii care nu-i asigură copilului pregătirea necesară pentru clasa întâi?

Tatiana Potâng:
„Nu, nu poate fi. Unicul lucru pentru care poate fi sancţiune este neinstituţionalizarea copilului care a atins vârsta de 5 ani. Pentru că părinţii sunt responsabili, conform legii, pentru înscrierea copilului la grădiniţă începând cu vârsta de 5 ani. Dar în cazul în care în localitate nu există o grădiniţă, în asemenea cazuri evident că nu pot fi sancţionaţi părinţii.”

Europa Liberă: Este evident că între sate şi oraşe există o discrepanţă mare în ceea ce priveşte accesul copiilor la educaţia preşcolară. Ce altceva decât lipsa instituţiilor preşcolare agravează situaţia în care numeroşi copii sunt defavorizaţi grav în raport cu alţii atunci când ajung la şcoală? Distanţe mari? Costuri inaccesibile? Prejudecăţi sau închipuiri că cea mai bună grădiniţă este bunica?

Tatiana Potâng:
„Da, în primul rând ar fi lipsa grădiniţelor. Dar, pe de altă parte, vreau
Copii la Schinoasa
Copii la Schinoasa
să vă spun că în ultimul timp în cadrul proiectului EFA/FTI s-au creat destul de multe grădiniţe în care copii au condiţii mult mai bune decât în aşa-numitele „grădiniţe de elită” din oraşe. Pe de altă parte, tot în ultimii ani s-a încercat suplimentarea cu material didactic aproape pe întreg teritoriul Republicii Moldova în grădiniţele din mediul rural. Adică, în ultimii ani s-a încercat diminuarea acestei discrepanţe.”

Europa Liberă: Deci, dv. sugeraţi că această discrepanţă dispare încetul cu încetul?

Tatiana Potâng:
„Este în scădere şi, repet, lucrul acesta se prevede şi pentru următorul an, iată, în cadrul acestui proiect despre care vă vorbeam unde de asemenea ne focusăm deja pe formare, seminare pentru educatorii din Republica Moldova, mai ales din mediul rural, care nu întotdeauna beneficiază de asemenea formări periodice.”

Europa Liberă: În ce măsură, acolo unde e dificilă deschiderea grădiniţelor, este posibilă şi încurajată în vreun fel dezvoltarea unor servicii alternative (cum ar fi centrele comunitare, serviciile personale de îngrijire şi educare a copiilor de către persoane pregătite în domeniu etc. etc.?

Tatiana Potâng:
„În cadrul proiectului în care figurează şi satul Schinoasa, au fost identificate încă alte 49 de asemenea comune în care se vor deschide centre comunitare. Acolo unde nu este posibil să se construiască grădiniţe mari, pentru că numărul de copii din localitate nu permite acest lucru, iată a intervenit această alternativă cu centre comunitare, în care copii vor beneficia de instruire, nu neapărat pe întreaga durată a zilei, dar suficient ca să le asigure pregătirea necesară pentru şcoală, să le asigură posibilitatea de comunicare interpersonală, ulterioară incluziune socială.”

Europa Liberă: Aveţi ştiinţă cam câte localităţi mai rămân în afara acestor servicii?

Tatiana Potâng:
„Exact. Din cele 230, 50 iată beneficiază de centre comunitare în cadrul acestui proiect. Mai rămân 180. Din ele mai sperăm ca 30-50 să se reabiliteze în următorii un an jumătate-doi în cadrul proiectului despre care am menţionat. Deci, numărul se diminuează simţitor.”

Europa Liberă: În ce măsură asigurarea transportului pentru copii din satele mici, care nu au instituţii preşcolare, ar fi o parte de soluţie?

Tatiana Potâng:
„Da, se examinează şi această posibilitate, deşi este mai complicat să mergem pe formula transportării, deplasării copiilor de vârstă preşcolară, mai ales celor de 3-4 ani, care suportă mai greu transportul, ca să spun aşa.”

Europa Liberă: Dnă ministru, spuneţi-ne, dar a existat o perioadă în care numărul şcolilor, a grădiniţelor private era în creştere. Cum stau lucrurile acum? Pentru că s-ar fi înregistrat o diminuare, dacă nu o absenţă totală după acest val de privatizări în domeniul preşcolar.

Tatiana Potâng:
„Vedeţi că chiar este complicat acum să vorbim despre instituţii private preşcolare, pentru că ele nu figurează ca şi structură în sistemul educaţional din republica Moldova. În cazul în care se constituie, ele acţionează ca şi SRL-uri, nu ca şi instituţie de învăţământ instituită legal.”

Europa Liberă: De ce?

Tatiana Potâng:
„Aşa este la această etapă prevederea legală. Adică ele nu funcţionează ca şi instituţie de învăţământ, pentru că nu fac parte din sistemul educaţional.”

Europa Liberă: Nu credeţi că ar trebui schimbate aceste prevederi astfel încât să le dăm dreptul la viaţă acestor instituţii?

Tatiana Potâng:
„Ele au dreptul să funcţioneze. Problema este că în Legea învăţământului, învăţământul este gratuit, deci instituţiile de învăţământ din Republica Moldova trebuie să fie non-profit. Pentru că şi celelalte instituţii de învăţământ private care există au acest calificativ „non-profit”.”

Europa Liberă: Dnă Potîng, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG