Noua lege a sănătăţii, intrată acum în dezbatere publică, are în centrul ei principiul concurenţei între diverşii furnizori de servicii. Vor exista, astfel, mai multe case private de asigurări, deşi fondurile vor fi centralizate de Casa Naţională care va redistribui banii asiguratorilor. Spitalele vor putea fi transformate în asociaţii, fundaţii sau societăţi comerciale, după criterii ce rămîn, deocamdată, obscure. Se va introduce, pentru pacienţi, sistemul de coplată, în condiţii, iarăşi, foarte vag definite. Nu ştim, deasemenea, care este pachetul minim de servicii medicale asigurate. Omul de rînd care ia cunoştinţă de aceste prevederi din lege nu poate avea decît un singur gînd: acela că va trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar. Şi asta fără a avea certitudinea că va beneficia de servicii superioare.
Deocamdată, proiectul de lege a făcut o primă victimă: subsecretarul de stat Raed Arafat. Interpelat sever în direct la un post de televiziune de preşedintele Traian Băsescu dl Arafat şi-a prezentat a doua zi demisia. Să amintim că Raed Arafat este creatorul SMURD, adică al Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare. Acest serviciu şi-a dovedit cu prisosinţă, în cei douăzeci de ani de existenţă, utilitatea. Or, noua lege a sănătăţii prevede ca şi în serviciile medicale de urgenţă să existe concurenţă şi să se facă loc, prin urmare, unor firme private. Neîmpărtăşind această idee, dl Arafat şi-a exprimat public dezacordul. Traian Băsescu a socotit că atitudinea lui este incompatibilă cu statutul de membru al guvernului.
Nu putem decît regreta plecarea unui om a cărui competenţă este unanim recunoscută. Dar în egală măsură regretabilă este exploatarea politică a acestui incident. Legea sănătăţii este prea importantă pentru a deveni o simplă miză pentru partide. În joc nu sînt nişte scaune de parlamentari ci vieţile oamenilor. Poate că măcar acum dezbaterea unei legi de asemenea însemnătate nu va degenera în răfuială politică.
