Ziarul de Gardă publică un interviu realizat de Aneta Grosu cu Ion Sturza, ex-premier al R. Moldova în cadrul Alianţei pentru Democraţie şi Reforme (ADR, 1999), acum om de afaceri foarte activ şi sonor în dezbaterile privind actualitatea din Republica Moldova. „Nu văd cum partidele de centru-dreapta, care se află acum la guvernare, ar putea face vreo combinaţie cu PCRM, din simplul motiv că e cunoscut foarte bine ce anume vor comuniştii”, - spune între altele dl Sturza. - „PCRM nu intenţionează, pur şi simplu, să revină la putere. Ei vor să ajungă plenar, într-o formă dominantă, având mici parteneri marginali. Ei nu vor accepta să susţină un guvern al AIE. Ei vor răfuială şi nu vor accepta alte variante, decât consolidarea propriilor rânduri şi revenirea plenară la putere, prin satisfacerea orgoliilor personale ale propriilor lideri”, crede fostul prim-ministru moldovean.
„Schemele contrabandei pe Nistru: Cât costă mărfurile ilegale?” – este titlul unui articol din Ziarul de Gardă. „Săptămânal, pieţele de la noi sunt invadate cu mărfuri de larg consum, aduse prin contrabandă din Ucraina,” – scrie autorul investigaţiei. „ Procedura e simplă. Eu am nevoie de marfă, ţi-o comand, tu mi-o aduci şi, ulterior, eu o vând fără acte de origine, neachitând taxele şi impozitele la buget. Cumpărătorul este mulţumit că economiseşte, cumpărând un produs mai ieftin, chiar dacă e de contrabandă, producătorii autohtoni falimentează, iar statul pierde anual sute de mii de lei”, se mai spune în articolul din ZdG.
Într-un editorial publicat în ZdG sunt formulate mai multe răspunsuri la întrebarea „De ce nu poate fi comparat omorul de la Vadul lui Vodă cu incidentul de la Vama Galaţi, deşi unele voci încearcă să descopere similitudini în cele două cazuri?”. Cu referire la faptul că tânărul rănit în Vama Galaţi intenţiona un act de contrabandă cu ţigări, autorul de la ZdG menţionează: „Dacă amintim că loturi impresionante de ţigări „traversează” zilnic frontiera de stat a R. Moldova, inclusiv cu deltaplanul, fiind depistate de vameşii din România, întrebarea logică ar fi cea despre condiţiile în care aceste loturi evită controlul vameşilor din R. Moldova”.
Adevărul publică un reportaj despre „Şcoli-model” cu veceu în curte şi sobe în clase”. Autoarea, Natalia Hadârcă, descrie situaţia dintr-o şcoală de circumscripţie din raionul Sângerei. „În blocul cu trei etaje sunt 28 de săli de studii. Ore se fac numai în 11. Deoarece sistemul de încălzire nu funcţionează de câţiva ani, în clase au fost construite sobe în care se face focul cu lemne şi cărbuni. Pe coridoare, la cantină şi în sala de sport este însă frig de crapă pietrele”, scrie autoarea. „Elevii, ieşiţi în pauze, nu simt frigul de pe coridoare. Se grăbesc afară să se bucure de primii fulgi. Nu-i deranjează nici că grupul sanitar este în curte şi că bate vântul din toate părţile acolo. „Acasă e la fel“, spuse o fetiţă, făcând ochii mari cât cepele de mirare că i-am pus această întrebare”, mai relatează autoarea reportajului din Adevărul.
Istoricul Mihai Taşcă publică în Adevărul un articol întitulat „Moldoveneasca” românizată din filmele sovietice”. Pe exemplul modului în care a fost dublat în limba moldovenilor din RSS Moldovenească filmul despre Stalin „Al treilea asalt” (1948), autorul arată cum „Introducerea (în 1941) a „limbii moldoveneşti” în RSSM a generat o luptă ascunsă între scriitorii din aşa-numitele „partida basarabeană şi cea transnistreană”. „Cei cu studii filologice temeinice făcute până la 1940 şi experienţă scriitoricească în România nu puteau să coboare la nivelul lingvistic al moldovenismului primitiv adus şi promovat de colegii lor de peste Nistru”, menţionează istoricul.
Retragerea, în România, de pe piaţă a 700 de mii de doze de vaccin antigripal produs la Institutul Contacuzino a constituit pretext pentru Irina Papuc de la Timpul să investigheze problema calităţii imunizării în Republica Moldova. De la acelaşi institut a venit anii trecuţi vaccinul antigripal pe piaţa moldovenească, afirmă autoarea. Nu vom şti însă niciodată dacă am fost sau nu imunizaţi cu vaccinuri nocive, mai scrie ea, pentru că autorităţile moldoveneşti se bazează pe setul de documente ce însoţesc vaccinurile, dar nu le testează într-un laborator, fiindcă un asemenea laborator nici nu există.
