Închiderea a 50 de spitale în localități mici se amână după ce ideea a fost respinsă în Comisia parlamentară de sănătate. Unii deputații din partidul de guvernământ au lipsit, alții au votat împotrivă.
Teoretic proiectul de lege prin care sunt introduse criterii noi pentru funcționarea spitalelor va putea fi supus votului deputaților. Dacă va fi aprobat, cea ce este puțin probabil, vor trebui închise sau transformate în centre de medicină spitalele de stat, municipale sau private în care numărul de paturi este mai mic de 60.
Guvernanții vor amâna, se pare, și reforma sectorului de urgență prin care centrele regionale finanțate de Ministerul Sănătății urmau să fie transferate în spitalele județene, ceea ce practic înseamnă revenirea la modelul dininte de 1989. În spatele ideii se ascunde, aşa-zisa optimizare a personalului prin concedierea a 1200-1300 de persoane. În schimb se promite dublarea salariilor personalului medical.
Oponenții însă amintesc că spitalele sunt societăți comerciale și iau într-un mod autonom deciziile cu privire la mărimea salariilor – de regulă cele mari sunt la secțiile ce aduc profit mai mare, cea ce nu este cazul cu urgența. Nu este clar ce se va întămpla în orașele mai mici în care spitalele sunt finanțate de primării.
Medicii din 23 din cele 28 de centre regionale de urgență au respins proiectul de reformă întrucât consideră că el va duce nu la majorarea ci la reducerea salariilor și la deteriorarea calității serviciului de urgență.
Iată cum comenteaza situația Ilko Semerdjiev - fostul ministru al sănătății în guvernul Uniunii forțelor democratice:
„Nu există un domeniu în care să domnească haosul și lucrurile să meargă spre mai bine. Diagnosticul sistemului de sănătate astăzi se numește management prost și haos în toate direcțiile. De cățiva ani nu se fac reforme ci imitație de reforme.”
Petio Petkov, pentru REL
