Prima grădiniţă cu încălzire ecologică din Moldova

Grădiniţa din satul Ermoclia, raionul Ştefan Vodă este prima instituţie care îşi asigură încălzirea arzînd… paie. Proiectul de patru ani „Energie şi biomasă”, susţinut de Uniunea Europeană prevede ca până în 2014 inovaţia să se răspândească în toată ţara. Diana Răileanu a fost la Ermoclia şi a vorbit cu mai mulţi săteni despre beneficiile proiectului:

Directoarea grădiniţei din satul Ermoclia spune că nu a ezitat atunci cînd i s-a propus ca instituţia pe care o conduce să fie încălzită în perioada rece a anului cu energie produsă pe bază de paie. Cel mai convingător motiv a fost cel financiar. Svetlana Şargarovschi spune că acum săptămânal economiseşte aproape cinci mii de lei:

„Este mai ieftin cu 50% faţă de gazele naturale. Diferenţa de căldură noi nu am observat-o, cum a fost la nivelul pe gaze naturale, tot aşa şi acum suntem pe paiele acestea balotate. Să dea Domnul să crească grîul – un beneficiu, şi paiele al doilea beneficiu, dacă până acum era grîul cît bobul de aur, acum o să fie şi paiele la noi, cred.”

Din economiile pe care le va face, şefa grădiniţei din Ermoclia îşi propune să repare terenul de joc, pentru care ani în şir nu-i ajungeau finanţe. Pe lîngă administraţia instituţiei şi a primăriei din sat, de căldura produsă din biomasă se bucură şi cei peste 170 de copii care vin la această grădiniţă. Ionel, care a împlinit de curînd şase ani, mi-a spus că aici ar fi mai cald ca acasă:

Ionel: „Eu vin la grădiniţă să învăţ”

Europa Liberă: Dar unde e mai cald? La grădiniţă sau acasă?

Ionel: „La grădiniţă, pentru că facem focul cu paie. Am fost amu la cazangerie şi am văzut.”

De la Maria Agapii din Ermoclia am aflat că o parte din săteni, înţelegînd că este mai iefitn combustibilul din deşeuri, vor să-şi instaleze în case cazane de ardere a paielor, şi să renunţe la cărbune şi lemne:

Maria Agapii: „Ştiţi că prin sate sunt cărbunii care se fac din paie presate. Lumea foarte îi laudă, un moş de-al meu s-a folosit şi spune că dau o căldură minunată şi e cald şi e bine, la fel cu cărbunii care erau.”

Europa Liberă: Vă referiţi la bricheţii din paie?

Maria Agapii: „Da, la bricheţii din paie care dau tot căldură bine”

Europa Liberă: Prin familie nu aţi discutat să treceţi şi Dvs la alt cazan?

Maria Agapii: „Până cînd mai avem lemne nu am discutat, dar pe urmă dacă mergem înainte şi e normal, de ce să nu facem şi noi o încălzire cu paie.”

Datele proiectului „Energie şi Biomasă” arată că peste 95 la sută din necesarul energetic al ţării este asigurat din importuri. Utilizînd combustibilul din biomasă, Republica Moldova şi-ar reduce consumul de gaze şi cărbune importate or, spune Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, anual pe câmpuri rămân practic neutilizate aproape 700 mii tone de paie, prelucrarea cărora ar echivala cu o pătrime din importul anual de gaze naturale:

„Să nu exagerăm: vom avea nevoie şi de gazul rusesc şi de cărbunele ucrainean, şi de hidrocarburile care ne vin din alte ţări. Sigur că pentru nişte produceri industriale care necesită surse de energie mult mai mari vom avea nevoie în continuare şi de gazele naturale. Important este că acele circa 20 la sută din necesar îl putem acoperi cu resurse proprii, ceea ce este important.”

Experţii PNUD Moldova susţin că energia produsă din paie şi deşeuri nu doar va reduce dependenţa de importuri şi va spori securitatea energetică a ţării, dar va permite dezvoltarea de noi afaceri și crearea a noilor locuri de muncă. Producătorii de cereale, de exemplu, nu vor mai lăsa paiele să putrezească pe cîmp ci le vor prelucra şi vinde instituţiillor şi gospodăriilor care se încălzesc cu biomasă.