„Olecuţă să se mai liniştească ei acolo, la Chișinău, cu ambiţiile lor”

Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au propus organizarea unui referendum constituţional cu privire la simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui cel târziu în luna aprilie. Nemulţumirea faţă de plebiscit pe care vrea să-l iniţieze coaliţia de guvernare a scos lumea în stradă. Deşi nu atât de mulţi, protestatarii şi-au manifestat supărarea atât faţă de plebiscit, cât şi faţă de Alianţa pentru Integrare Europeană. Situaţia îi avantajează pe cei din opoziţie, lucru demonstrat şi de cele mai recente sondaje. Va renunţa Alianţa pentru Integrare Europeană la plebiscit?

Europa Liberă: Dacă Alianţa pentru Integrare Europeană renunţă la referendum, s-a zis cu ea. Cel puţin aşa susţine preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu. Acesta mai crede că odată cu destrămarea coaliţiei de guvernare revin comuniştii la putere. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu pentru Europa Liberă. Şi tot într-un interviu cu Europa Liberă, premierul Vlad Filat liderul liberal-democraţilor, speră că referendumul anunţat de AIE mai poate fi anulat, iar şeful statului ales în Parlament. Am căutat să aflăm pulsul realităţii în mediu rural. Primul cu care am stat de vorbă la Criuleni se numeşte Vladimir Nica, directorul tipografiei din oraş.

Vladimir Nica: „Deja a trecut o perioadă de timp şi nu se vede nimic în guvernarea noastră, în parlamentarism, în alegerea preşedintelui. Şi nu se văd schimbările celea pe care le-au promis demnitarii noştri, pentru care noi am dat votul.”

Europa Liberă: Pentru ce v-aţi dat votul?

Vladimir Nica: „Pentru programul acela care a fost înaintat Partidul Liberal-Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Liberal din Moldova, care cu programul au venit, că au să mărească lefile, au să mărească pensiile la pensionari, au să le aducă la nivelul coşului minim de existenţă. Dar nu se vede absolut nimic. Au promis că au să repare drumurile, au să ridice nivelul de cultură în teritoriu, prin sate casele de cultură stau distruse, oamenii sunt săraci, nu le ajunge de pâine, pensiile-s mizere. Nu se văd schimbările celea care trebuiau să fie.”

Europa Liberă: În două propoziţii: cum descrieţi sărăcia?

Vladimir Nica: „Majoritatea oamenilor tineri au plecat după hotare. În sate au rămas numai bătrânii şi copiii. Dar în al doilea – mizeria e în aceea că guvernatorii noştri nu se gândesc la aceea ca să ridice totuşi pensiile.”

Europa Liberă: De unde bani?

Vladimir Nica: „Bani sunt în ţară, pur şi simplu trebuie să găsească metoda de a impozita. Că toţi vorbesc că la noi sunt câteva nivele de contabilitate. Pur şi simplu trebuie de impozitat normal, ca să plătească toată populaţia, toate firmele să plătească impozitele cum plătesc firmele şi organizaţiile care sunt cinstite.”

Europa Liberă: De ce agenţii economici încearcă să amăgească statul fără să verse impozitele, taxele în bugetul de stat?

Vladimir Nica: „Peştele se strică de la cap. Trebuie să ia de la cei de sus, în primul rând, de la eşalonul înalt, care nu plătesc impozitele. Pe urmă să ajungă la nivelul de jos.”

Europa Liberă: Dar ce este putred sistemul acesta fiscal?

Vladimir Nica: „Legile sunt putrede, Codul fiscal e putred că iată acum au primit Legea bugetului. În Codul fiscal sunt o mulţime de schimbări, că un cetăţean într-un sat păcătos, are o gheretă mică şi dacă l-au prins pe dânsul cu un leu sau doi lei în casă în plus trebuie să plătească prima dată 10 mii, pe urmă 15 mii şi la urmă ajunge la 60 de mii de lei. Dacă nu dă bon de casă, că au găsit în casă doi-trei lei în plus. Să se facă legile ca să fie pentru toţi egale. Că demnitarii noştri sunt, şi deputaţi avem, şi în Guvern avem care au firmele lor şi ei vin şi-şi protejează firmele lor, nu se gândesc la aceea ca să plătească impozitul. Că din urma lor stau o mulţime de populaţie, pensionari.

La noi ţara îmbătrâneşte. Ca să întreţii aceşti bătrâni, aceşti pensionari trebuie surse financiare. Părerea mea este că aparatele noastre de conducere sunt foarte umflate, foarte mari.

La Casa naţională de asigurări sociale, alte departamente, ministere văd cum lumea stă şi nu face nimic. Stau, primesc leafă. Şi ăştia sunt funcţionari publici, care primesc banii din banii noştri, pe care noi îi plătim în bugetul Republicii. Ar trebui să reducă aparatele celea şi atunci o să se ridice nişte surse adăugătoare în buget.”

Europa Liberă: Domnule Nica, credeţi că nu se rezolvă problemele economice de atâta că nu este o stabilitate politică?

Vladimir Nica: „Da, şi acesta tot este un factor, care influenţează. Instabilitatea politică joacă un rol că nu vin investitori la noi în ţară. Ei se chinuie, nu ştiu ce o să fie. A doua problemă, problema cu Transnistria, până în ziua de astăzi nu s-a hotărât şi iarăşi investitorii stau pe gânduri: să vină să investească în ţara noastră, sau să nu investească.”

Europa Liberă: Nealegerea şefului statului v-a afectat în vreun fel?

Vladimir Nica: „Tărăgănarea aceasta din lună în lună, din an în an influenţează asupra psihicului oamenilor. Şi sursele de informare permanent ne aduc la capul nostru, ne aduc că iaca acela e vinovat, iaca acela e vinovat şi cred că chestia asta tot influenţează.”

Europa Liberă: Dar cine e vinovat de nealegerea şefului statului?

Vladimir Nica: „Eu cred că încăpăţinarea conducerii Alianţei pentru Integrarea Europeană. Ei nu se gândesc, au pierdut simţul omenesc. Ei vor funcţii. Acelaşi Ghimpu vrea funcţie, acelaşi Lupu vrea funcţie, Filat caută. Ei, că a venit Dodon, asta îmi pare că e o joacă, acela cu Dodon. Dar doi ani şi jumătate să nu poată să aleagă preşedintele ţării? Nici într-o ţară în lume nu a fost aşa ceva.”

Europa Liberă: Dar nu le ajung voturi.

Vladimir Nica: „Ştiţi, când între două ţări se iveşte un război careva, totuşi războiul acela se termină. Trebuie să găsească modalitatea de a discuta, diplomaţia de a discuta cu orişicine. Că să zicem că dacă comuniştii nu vor să voteze, da comuniştii de unde sunt? Nu sunt tot din ţara noastră? Şi acolo la conducere tot sunt comunişti, acolo sunt oameni realişti, oameni muncitori în agricultură, în industrie.”

Europa Liberă: Dar poartă vina şi comuniştii că nu e ales?

Vladimir Nica: „Toţi poartă vina. Şi ar trebui de-acum să se aşeze la masa de tratative şi să hotărască odată şi odată problema asta. Că oamenii spun că dacă o să fie alegeri anticipate, nu mai vine Alianţa pentru Integrare Europeană, nu mai vine la putere, că oamenii nu o să-i mai voteze. De-acum oamenii sunt sătui de toate problemele astea care se ivesc.”

Europa Liberă: Şi îi votează iarăşi pe comunişti?

Vladimir Nica: „Cred că o să se ivească pe arena politică a Republicii noastre şi alte formaţiuni.”

Europa Liberă: Organizarea unui referendum ar fi o ieşire din situaţie?

Vladimir Nica: „Referendumul nu o să hotărască problema, cum nu a hotărât referendumul din 5 septembrie 2010. Nu e înţeleasă situaţia ca referendumul să hotărască problema de aceea că doar în Constituţie e scris că timp de doi ani se petrece un referendum cu aceeaşi întrebare. Doar primul referendum care a fost în 2010 a fost cu întrebarea alegerii preşedintelui prin vot direct. Dar acum tot aceeaşi întrebare, e tot alegerea preşedintelui. Dacă o să fie iniţiat referendumul acesta, nu cred că o să aibă izbândă de câştig.”

Europa Liberă: Ce sfat aveţi pentru politicienii de la Chişinău? Ce le-aţi sugera celor de la guvernare?

Vladimir Nica: „Să se aşeze la masa de tratative şi totuşi să aleagă preşedintele. Da la Guvern, Executivul Republicii să se gândească totuşi la populaţie, promisiunile pe care le-au făcut oamenilor.”

Europa Liberă: Cum face diferenţă omul într-o promisiune reală şi una ireală? Între adevăr şi minciună?

Vladimir Nica: „Toţi politicienii noştri, toate partidele care sunt înregistrate în Republica noastră, 70 de procente dintre promisiunile pe care le dau ei acestea sunt populiste. Acestea sunt nişte promisiuni goale.”

Europa Liberă: Şi lumea crede?

Vladimir Nica: „Populaţia noastră e naivă, totuşi se gândeşte spre bine, că poate astăzi e rău, pensiile sunt mici, lefile sunt mici, dar mâine poate o să fie mai bine. Mentalitatea oamenilor noştri aşa sunt gândurile lor şi aşa gândesc ei.”

Europa Liberă: Încotro trebuie să meargă Moldova? Spre Occident? Spre răsărit?

Vladimir Nica: „O ţară independentă ar trebui să meargă în toate direcţiile, unde îi e convenabil ei. Nu trebuie să căutăm ca să zicem că e Europa acolo. Că în Europa noi mai avem încă mult timp până o să fim primiţi acolo. Şi acolo sunt nişte condiţii foarte dure pentru ţara noastră. Aşa că dacă noi astăzi avem cu Rusia careva legături, noi trebuie să nu le pierdem. Că marfa noastră trebuie realizată şi trebuie de adus surse financiare în Republică.”

Europa Liberă: Ce viitor are Moldova?

Vladimir Nica: „Nu-l văd viitorul ista în apropiaţii 10 ani.”

Europa Liberă: Ce fel de model de guvernare ar fi mai bun pentru Moldova, cel parlamentar? Sau cel prezidenţial?

Vladimir Nica: „Luăm ca bază Marea Britanie, o ţară mare, puternică, n-are preşedinte. Dacă la noi nu se primeşte să aleagă preşedintele ţării deja de doi ani şi jumătate ar fi normal să lichideze institutul de Preşedinţie, să-i dea mai multe împuterniciri Parlamentului şi Guvernului şi să poată mânui ţara asta spre bine, spre binele omului şi spre binele poporului.”

*

Europa Liberă: Un alt alegător de la Criuleni e şi fostul profesor de istorie, Mircea Dohotaru. La microfonul Europei Libere dascălul crede că regimul parlamentar pentru Republica Moldova deocamdată nu este unul potrivit. Şi iată de ce:

Mircea Dohotaru: „E foarte greu în aşa o ţară, care e obişnuită cu altă mentalitate, gândire să treci la un sistem european de-odată. Totuşi cel mai bine ar fi fost dacă ar fi fost ales preşedintele direct, să aibă împuterniciri.”

Europa Liberă: În vârful piramidei astăzi se discută controversat: să se ajungă la un referendum, să ajungă la alegerea preşedintelui şi să nu ajungă la alegeri anticipate. Ce e mai bine?

Mircea Dohotaru: „Dacă cineva vrea să se socoată un politician adevărat, pune mâna pe Biblie şi pe Constituţie şi juri. Atunci dacă ai jurat, aşteaptă doi ani de zile şi fă alt referendum. Eu vreau un preşedinte ales de popor, aşa cum l-am ales pe timpuri pe Băbaca.”

Europa Liberă: Băbaca fiind Snegur.

Mircea Dohotaru: „Mircea Snegur. Eu personal la referendum n-am să mă duc. Şi explic de ce: fiindcă nu este aceasta salvarea.”

Europa Liberă: De ce credeţi că în doi ani şi jumătate nu s-a ales şeful de stat?

Mircea Dohotaru: „Se combină incultura politică, interesul personal, sărăcia care este în Republică. N-a fost o viziune de la bun început în această Alianţă, n-a fost, doamnă. Dacă era bine, atunci nu trebuia să fie jocul acesta. Cred că trebuie numai să fie pusă problema la modul serios de alegere a preşedintelui. La un referendum aş merge la toamnă, cu condiţia să fie pusă o singură problemă – deci, să alegem preşedintele pe cale directă.”

Europa Liberă: Alegerile anticipate ar soluţiona problema?

Mircea Dohotaru: „Nu ştiu, doamnă, dar sunt foarte dureroase. Milioanele astea, eu mă gândesc numai la copiii mei, că am trei şi cine o să plătească toţi banii ăştia pe care-i luăm noi. Îmi pare bine că acum îmi mai dau mie de încă jumătate de kilogram de cârnaţ doamna Buliga, dar nu cred în asta. Doamnă, nu cred pur şi simplu, nu ne salvează aceasta. Trebuie de rezolvat problema fundamental, de schimbat Constituţia, acest articol, de ales preşedintele care să aibă împuterniciri. Fiindcă el e păpuşă. Da, a fost preşedinte Voronin, că avea Parlamentul şi îl avea şi pe marele patriot Roşca. Dar acum…”

Europa Liberă: Aceste 62 de mandate necomuniste pot alege un şef de stat? Cu grupul Dodon.

Mircea Dohotaru: „Da, 62, dar trebuie să-l cumperi pe Dodon. Dodon are interesele personale. Vedeţi, pentru trei voturi să dai toate funcţiile în stat, trebuie să fii obraznic.”

Europa Liberă: De ce nu se înţelege clasa politică? De ce năruieşte încrederea, care li s-a acordat din partea cetăţenilor?


Mircea Dohotaru: „Dintr-un stat fost totalitar să ai azi o clasă politică este foarte greu sau imposibil. Clasa politică se creşte, nu apare ca ciupercile după ploaie.”

Europa Liberă: 20 de ani e prea puţin?

Mircea Dohotaru: „Hm, 20 de ani, dar uitaţi-vă în aceşti 20 de ani câţi avem unionişti, cîţi avem români, câţi avem „maldaveni”.”

Europa Liberă: De ce e scindată societatea?

Mircea Dohotaru: „Deci, aici avem două păcate – şi cele ale noastre, şi cele care vin din afară. Bucata asta de pământ prezintă prea mare interes pentru Rusia. Prea mare.”

Europa Liberă: Spuneţi trei probleme care trebuie urgent rezolvate de către politicieni.

Mircea Dohotaru: „Problema alegerii preşedintelui. Asta ne salvează, dar preşedinte, nu păpuşă. Deci, el să poată demite, să poată numi.”

Europa Liberă: A doua problemă?

Mircea Dohotaru: „Economia, doamnă. Trebuie să întoarcem lumea acasă, milionul acela.”

Europa Liberă: A treia problemă?

Mircea Dohotaru: „Totuşi pentru mine, eu ca pedagog, să ştiţi că mă doare sufletul ceea ce facem în învăţământ. Batem pasul pe loc.”

Europa Liberă: Nu se face carte?

Mircea Dohotaru: „Foarte rău se face carte. Pe mine mă interesează modul de gândire, să facem oameni care pot gândi şi care au conştiinţă socială, naţională.”

Europa Liberă: Mai aveţi încredere că lucrurile pot să meargă în bine?

Mircea Dohotaru: „Cimitirul la Criuleni e la deal aici. Eu nu mă duc la deal până nu văd ceva în schimbare. Straşnic aş vrea să văd ceva frumos.”

Europa Liberă: Cine dintre politicieni vă insuflă încredere?

Mircea Dohotaru: „Mie îmi pare cel mai activ este Vlad Filat. Cel mai consecvent, adică al nostru, al intelectualilor este Ghimper, da, domnul Ghimpu. Pe domnul Lupu eu nu-l cunosc.”

Europa Liberă: De ce ei trei nu găsesc limbaj comun?

Mircea Dohotaru: „Doamnă, ei sunt diferiţi. Ei sunt fraţi siamezi. Deci, ei nu pot trăi unul fără altul, dar au viziuni diferite, au buzunare diferite, au interese diferite. E foarte greu în asemenea situaţii.”

Europa Liberă: Ce vor comuniştii?

Mircea Dohotaru: „Comuniştii vor puterea. Puterea, puterea, puterea. Comuniştii au o ciudă de moarte pe ceilalţi, care au luat puterea. Deci, fiecare îşi face treaba lui – puterea treaba lui, opoziţia treaba lui. Numai că opoziţia – eu când mă uit la unele maimuţe, n-am să le numesc, apoi îmi aduc aminte de Darwin, că într-adevăr omul a provenit de la maimuţă. Că pe dânşii straşnic îi doare destinul neamului de aici, dar vorbeşte ruseşte.”

Europa Liberă: Domnule Dohotaru, dar un segment important al societăţii susţin comuniştii.

Mircea Dohotaru: „Segment prostit, doamnă. Aici, la Criuleni oamenii votează nu pentru comunişti, votează pentru persoane concrete.”

Europa Liberă: Transnistria e o problemă prioritară pentru cetăţenii Republicii Moldova, soluţionarea conflictului transnistrean?

Mircea Dohotaru: „Mă doare problema aceasta. Eu sunt aici, la mal şi într-o bună zi nu-ţi dă voie să treci podul, în alta îţi dă drumul să-l treci. Şede un nătărău acolo, cum vrea, aşa îşi bate joc. Cito hocet, to i delaet. Ce, dacă-i ia-i pe aceşti mirotvorţî, credeţi că mîine se începe războiul? Aşa suntem noi de naivi. Asta este interesul Rusiei şi nu faci nimic. Această problemă deţine de cancelariile statelor mari – Rusia, America, Germania. Dar, cum spun ai noştri, să nu stăm cu mâinile în sân. Adică, să vorbim.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să discute Chişinăul şi Tiraspolul?

Mircea Dohotaru: „Asta depinde de ce i-a spus domnul Putin lui Şevciuc la ureche, care nu a auzit nimeni.”

*

Europa Liberă: Deşi de mai mulţi ani e la odihna bine meritată, Petru Cernov continuă să lucreze la centrul de sănătate publică din Criuleni. Diagnosticul pe care îl pune el: societatea moldavă e grav bolnavă politic.

Petru Cernov: „Comuniştii vor anticipate, asta e precis, o sută de procente. Lumea o să se ducă acolo, o să voteze comuniştii. O să stea vreo patru ani şi ei şi dacă nu o să facă nimic, i-or goni şi pe dânşii încă o dată.”

Europa Liberă: A propos, ce e mai bine, alegeri anticipate sau referendum?

Petru Cernov: „Eu nu vreau nici una, nici alta. Eu vreau să aleagă preşedintele şi să se astâmpere, să se apuce de lucru. Dar ei nu vor.”

Europa Liberă: Cine nu ar vrea să fie ales preşedintele?

Petru Cernov: „Nici unul, nici altul nu vor. Păi, dacă sunteţi voi trei, uniţi-vă. Hai pe acelaşi Dodon, luaţi voturile celea trei de la dânsul şi alegeţi un preşedinte neafiliat, apolitic.”

Europa Liberă: Cine ar fi această candidatură apolitică, care ar merita funcţia supremă în stat?

Petru Cernov: „Eu l-aş alege pe Nantoi. El e patriot, la urma urmei. Omul acesta vorbeşte clar, deschis, nu se teme de nimeni. Eu socot că el ar pune punctul pe multe lucruri în Preşedinţie.”

Europa Liberă: Credeţi că nu s-ar da de partea nici unui partid?

Petru Cernov: „Nu, iaca eu de pildă cred că el n-o să se dea în alt partid.”

Europa Liberă: Dar şi comuniştii au propus o candidatură, a domnului Talmaci, fostul guvernator.

Petru Cernov: „Eu pe dânsul nu-l ştiu, văd iscălitura lui pe bancnote şi mai mult nimic. Eu nu ştiu ce poate el să facă. Alianţa a avut posibilitatea să facă ceva bun pentru oameni, dar puţin au făcut. Acum vedeţi, stau toţi şi şovăiesc. Toţi vor înapoi cu comuniştii. Ştiţi câţi de mulţi vor. Dacă ei au făcut Alianţa ceea, trebuia să înţeleagă între dânşii, dar nu unul să tragă într-o parte, unul în alta. Da, noi am crezut în Alianţă, eu înţeleg că ei sunt diferiţi. Şi liberalii, şi liberal-democraţii, şi democraţii, ei sunt oameni diferiţi. Dar totuşi, dacă s-au unit faceţi, măi, o politică bună pentru populaţie.

Noi nu ne-am aşteptat ca să ne aducă ceva îndată, peste un an doi, bunăstare. Nu, bunăstarea nu se face aşa de repede. În schimb stabilitate. Ceea ce şi-au pus ei în plan, nu au făcut nimic. Măcar restructurarea justiţiei. Justiţia în de obşte la noi e coruptă cu totul. Eu nu trebuie să mă duc departe, acolo, să citesc mult că peştele de la cap se strică. Iaca, dumnealor trebuia să facă ordine, iată întâi în ei să facă ordine.”

Europa Liberă: Pe ei i-a ales cetăţeanul, alegătorul.

Petru Cernov: „Pe alţii, pe cine să alegem? Ce, pe comunişti înapoi? Iată, ei au să vină acum degrabă înapoi, să ştiţi.”

Europa Liberă: Totuşi, neîncrederea asta macină lumea.

Petru Cernov: „Lumea nu ar fi măcinată, dacă politicienii ar fi serioşi, lumea nu s-ar diviza aşa de tare.”

Europa Liberă: Comuniştii poartă vreo vină pentru această destabilizare?

Petru Cernov: „Poartă vina, ei trebuiau să cedeze, să aleagă şeful statului. Lor le-a cedat prin 2005, le-a cedat, cedaţi şi voi. Dintr-o parte dacă stai şi să ia-i la dreptate, destabilizarea de acolo vine, de la comunişti. Pentru că s-a putut alege încă demult şeful statului.”

Europa Liberă: Vedeţi ce zic comuniştii că şi lor când le-a trebuit un vot nimeni nu a vrut să-l dea în 2009.

Petru Cernov: „Apoi staţi oameni buni, ei au fost acolo, opt ani sau cât la putere. De acum daţi-i şi la ceilalţi puterea şi lasă să facă ei treabă.”

Europa Liberă: E greu să ai încredere în clasa politică?

Petru Cernov: „Foarte greu. Da, poate cineva îl vrea şi pe Voronin, într-o măsură oarecare poate şi eu îl vreau. El ca om nu e rău. Eu cu dânsul am învăţat într-o şcoală. El cu o clasă mai mare ca mine era. Şi eu spun, poate ar vrea cineva să-l aleagă şi eu spun, poate şi eu. Cauza? Când erau ei, nu prea au făcut multe, în schimb pentru populaţia care e la pensie ei au făcut mult. Alianţa în politica socială nu fac nimic. Iată de-acum cât, doi ani, au dat omului cu patru procente pensia, de râsul găinilor, dar anul acesta vor şapte, opt nu ştiu cât. Ei şi? Cine pe dânşii o să-i susţină? Toţi oamenii iştia care ştiu, pensionarii, dar ei sunt mulţi, ei ştiu, că dacă ar fi Voronin, acela i-ar mări pensia bine. Politica socială a comuniştilor e mai bună, decât politica Alianţei. Alianţa în politica socială nu fac nimic.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus, că şi l-aţi vota şi nu l-aţi vota pe domnul Voronin. De ce?

Petru Cernov: „Mai întâi de toate el a stricat relaţiile cu vecinii, dar asta a fost tare rău. Noi avem neamuri acolo în Ucraina şi acolo o mie de euro ca să putem trece frontiera asta.”

Europa Liberă: Ce doleanţe aţi avea de la clasa politică de la Chişinău?

Petru Cernov: „Olecuţă să se mai liniştească ei acolo, cu ambiţiile lor. Ar trebui să se împace şi să găsească limbă comună la moment cu Dodon şi să aleagă şeful statului.”

Europa Liberă: Credeţi că dacă e ales şeful statului problemele se termină?

Petru Cernov: „Problemele la noi în viitorii 10-15-20 de ani nu o să se termine dacă aşa o să fie atârnarea clasei politice faţă de populaţie.”

Europa Liberă: Bine, dar insistaţi pe alegerea preşedintelui.

Petru Cernov: „Da, dar cui îi trebuie alegeri anticipate? Nu trebuie nimănui.”

Europa Liberă: Dar preşedintele ce ar trebui să facă, cu ce să înceapă?

Petru Cernov: „El nouă ca atare nu ne trebuie. Şeful statului trebuie să fie măcar pentru ce – el dă ordine, medalii. Ei, lasă-l să fie. Dar îndeobşte, el nici nu trebuie. Ei, dar dacă aşa e structura asta a noastră, că el trebuie să-l alegem, trebuie să-l alegem. Într-o măsură oarecare asta ar linişti societate.”

Europa Liberă: Unde ar trebui să meargă Moldova? Spre Est? Spre Vest?

Petru Cernov: „De pildă, eu până acum am vrut tot timpul, cu mâinile şi cu picioarele să ne ducem în Europa. Acum mă mai gândesc, da unde e mai bine? La Est tot e rău. Da, acolo resursele astea energetice, poate încă ceva să fie, dacă am fi cu dânşii poate ne-ar mai scade din preţul la gaze, dar altceva nu e nimic.”

Europa Liberă: Cât de mult vă interesează soluţionarea problemei transnistrene?

Petru Cernov: „Pe mine mă interesează foarte tare, pentru că eu sunt originar de acolo. Şi aş vrea să mă duc liber. Când cineva şede şi te controlează, şi te întreabă de ce te duci, de unde vii, nu mai trebuie.”

Europa Liberă: Sunt şanse ca să se apropie cele două maluri ale Nistrului?

Petru Cernov: „Noi şi aşa suntem apropiaţi, măcar că acolo e o politică, aici e altă politică. Eu am foarte mulţi prieteni în partea ceea. Am frate acolo, au gaz ieftin, relaţiile între oameni, eu vreau să vă spun, sunt destul de bune. Asta politicienii, acolo o grămăjoară de politicieni vor să fie mari şi tari, şi aici. Şi ei nu se împacă între ei. Iată despre ce e vorba. Transnistria stă ca un ghimpe şi la Ucraina, nu numai Moldovei. Trebuie zona asta demilitarizată şi lasă să trăiască oamenii cum au mai trăit. Lasă să fie aparte, dar fără militari. Iată aceea are să fie înţelegere între oameni.”