Prima femeie care a ocupat vreodata functia de presedinte al Finlandei se pregateste zilele acestea sa paraseasca fotoliul prezidential. Social-democrata Tarja Halonen, a fost aleasa pentru primul mandat in 2000 si, dupa reconfirmarea din 2006, va conduce Finlanda pana in februarie anul acesta cand, in urma duelului din turul doi al alegerilor prezidentiale, finlandezii vor trebui sa aleaga intre consevatorul Sauli Niinistö si Pekka Haavisto, de la Partidul Verzilor.
Intr-un dialog cu Iolanda Badilita, Tarja Halonen, sub conducerea careia Finlanda a fost desemnata tara cu cea mai buna calitate a vietii din lume, a vorbit despre efortul european de integrare a comunitatii rome.
Europa Libera: Dna Presedinte, sunteti initiatioarea infiintarii unui Forum pentru comunitatea roma si urmare a acestei initiative aceasta institutie a fost creata, iar Consiliul Europei a semnat deja un parteneriat cu aceasta, cadru in care se deruleaza numeroase proiecte avand ca tel integrarea romilor. Sunteti multumita de ce s-a realizat pana acum?
Tarja Halonen: Da si nu. Pe de o parte sunt fericita ca acum aceasta minoritate europeana este vizibila, ca reprezentantii ei au ocazia sa se intalneasca aici in Strasbourg si sa reflecte realitatea din tarile lor. Insa am spus ca nu sunt in totalitate multumita pentru ca eu consider ca ar trebui sa lucram mult mai serios impreuna cu comunitatile de romi, majoritatea cu minoritatea pentru a putea garanta impreuna un viitor mai bun. Cred ca mai avem multe de facut, dar suntem incurajati ca si romii se implica acum si isi asuma rolul de a deveni stapanii propriilor vieti.
Europa Libera: Finlanda a inceput sa fie preocupata si sa incerce sa gaseasca solutii pentru integrarea romilor mai ales dupa anul 2007 cand au migrat romii din noile tari membre UE. Stiu ca aveti si in Filnanda tabere cu romi si cerşetori de etnie roma. Cum abordati aceste probleme?
Tarja Halonen: In Finlanda avem o minoritate roma care traieste aici de peste 300 de ani. Cu toate acestea nu as putea spune ca ne putem lauda cu un sistem in totalitate echitabil in ce ii priveste. Lucrurile au evoluat insa in domeniul educatiei, de exemplu. Problemele care insa persista sunt cele legate de locuinte sau de accesul tuturor la educatie. In afara de acesti cetateni romi de care vorbesc, care traiesc de sute de ani in Finlanda, mai exista o categorie de romi care au venit din tarile Europei de Est. Cand au ajuns acestia in Finlanda si au inceput sa cerseasca pe strazi a fost pur si simplu de neimaginat pentru noi. Pentru ca noi nu credem ca aceasta poate fi vreun tip de profesie. Mai ales ca se stie ca nu sunt oameni nevoiasi, ci ca cersetoria este ca un job pentru ei. Populatia Finlandei este un pic peste 5 milioane. Se estimeaza ca numarul romilor in UE depaseste 10 milioane. Prin urmare noi nu putem rezolva o astfel de problema de unii singuri. E o problema a carei rezolvare trebuie facuta la nivel european. Noi, impreuna, majoritari si minoritari prin intermediul dialogului direct dintre tarile unde traiesc romii si tarile ai caror cetateni sunt, ar trebui sa fim capabili sa cream o abordare constructiva a acestei probleme. Care este ceva foarte nou pentru nordul Europei.
