Demnitarii fac declaraţiile de avere „de ochii lumii” sau nu le fac deloc – am citat acum din declaraţile preşedintelui Comisiei Centrale de Control deputatul Veaceslav Ioniţă. De ce sînt atît de puţini funcţionari care respectă legea? Aflăm într-o discuţie matinală cu preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac.
Europa Liberă: Până astăzi au fost depuse 1250 de declarații de avere, deşi erau aşteptate peste 15 mii. Potrivit datelor CCCEC, cele mai mari restanțe le au procurorii, judecătorii și reprezentanții autorităților publice locale. Cum s-ar explica numărul atît de mic al demnitarilor care şi-au făcut publice averile, avînd în vedere că legea le cere acest lucru?
Cornelia Cozonac: „Demnitarii nu-şi fac declaraţiile pe avere sau mai bine zis sfidează legea pentru că ştiu foarte bine că nu vor fi
Legea nu prevede o pedeapsă penală pentru nedeclararea veniturilor sau declaraţii false şi vedem că nu există mecanisme de atragere la răspundere a funcţionarilor care încalcă legea privind declararea veniturilor şi proprietăţilor. Desigur că legea se bazează pe onestitatea funcţionarilor, ei ar trebui să declare aceste venituri pentru că aşa o cere legea, dar vedem că nu avem aleşi demnitari atît de oneşti cum ne-am dori.”
Europa Liberă: Unii ar putea să se întrebe: de ce este important ca demnitarii, funcţionarii publici să-şi declare averile?
Cornelia Cozonac: „De fapt, această lege privind declararea veniturilor este un instrument al democraţiei, atunci cînd demnitarii vin la putere se prezumă că ei trebuie să fie deschişi şi să lucreze în interesul cetăţeanului şi că nu ar avea nimic de ascuns. Dar vedem că nu este chiar aşa.”
Europa Liberă: Zilele trecute ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, asigura cetăţenii la microfonul Europei Libere că lucrurile ar trebui să se schimbe odată cu intrarea în funcţiune, din primăvară, a Comisiei Naţionale de Integritate, care va avea scopul să verifice declaraţiile demnitarilor. Împărtăşeşti convingerea ministrului?
Cornelia Cozonac: „Ar fi frumos şi bine să se întâmple aşa cum vorbesc acum demnitarii, că această lege cu adevărat va funcţiona, dar eu sunt puţin sceptică pentru că avem alte exemple până acum. Este Legea privind conflictul de interese din 2008 care nu funcţionează până în prezent, a fost instituită o Comisie Naţională de Etică care trebuia să verifice declaraţiile pe interese ale demnitarilor, care nu a funcţionat pentru că atît legea cît şi comisia nu aveau şi mecanismul de funcţionare şi teamă îmi e că şi această lege nouă va urma acelaşi scenariu pentru că deja la 1 februarie trebuia să se înceapă lucrul asupra alegerii membrilor acestei Comisii, or până acum nu s-a pornit acest mecanism, aceşti membri trebuiesc aleşi şi instruiţi şi trebuie să-şi înceapă activitatea din martie.
Vedem că până la moment terenul nu este pregătit şi teamă îmi e că şi această Comisie va avea soarta comisiei precedente, de etică. Eu chiar ridicasem zilele acestea materialele noastre de acum doi ani şi am constatat că în fiecare an scriem cam acelaşi lucru referitor la declaraţiile pe venit şi că demnitarii fac aceleaşi promisiuni, că va fi modificată legislaţia, că în curînd va fi o lege nouă care va funcţiona. Ar fi foarte bine ca această lege să funcţioneze.”
Europa Liberă: Cornelia, în acest caz cum pot fi responsabilizaţi demnitarii?
Cornelia Cozonac: „Bineînţeles că ar trebui să existe un cadrul legislativ foarte bine gndit şi pus la punct, cu un mecanism de implementare foarte bun. Bineînţeles că ar fi bine ca cetăţenii şi societatea civilă să fie activi, să stea cu ochii pe demnitari, să nu-i lase să-şi facă de cap sau să facă ce vor ei în privinţa declaraţiilor de avere pentru că chiar şi ceea ce s-a schimbat în ultimii ani referitor la declaraţiile de venit este că acest proces a devenit mai transparent, o schimbare perceptibilă cît de cît este aceasta.
Totuşi avem şi anul acesta declaraţii în care demnitarii şi-au declarat milioanele în venituri, ceea ce nu am avut în anii precedenţi. Vedem că din an în an avem tot mai multe declaraţii mai complete, până la urmă demnitarii îşi declară toată averea şi toate veniturile. Cred că asta se face sub presiunea opiniei publice. Şi presa si opinia publică a devenit mai interesată faţă de ceea ce declară demnitarii, cum declară şi asta este un lucru bun. Totuşi se face simţită presiunea din partea presei şi a societăţii civile, aici cred că avem de lucru în continuare.
Ar trebui să existe şi responsabilitate din partea celor care au fost aleşi pentru că ei şi-au declarat nişte priorităţi în activitate, mai ales actuala guvernare a declarat drept prioritate lupta cu corupţia şi un instrument cheie în această luptă cu corupţia este tocmai această legislaţie privind declararea averii şi proprietăţilor.”
Europa Liberă: În plus, reprezintă şi un exemplu.
Cornelia Cozonac: „Sigur, demnitarul care este onest şi cetăţeanul vede că acest demnitar îşi declară tot ce are, pentru că nu este rău să ai mulţi bani, să ai multe proprietăţi, arată că acest om a avut o afacere bună, a pus pe roate o afacere bună, până la urmă este bine pentru funcţionari să-şi declare toate proprietăţile şi veniturile, iar cetăţeanul va vedea că acest demnitar lucrează în interesul cetăţeanului şi este onest, şi cred că cetăţeanul va avea încredere în acest demnitar. Or atunci cînd vedem că unii trăiesc în palate şi merg în maşini luxoase şi declară că nu au unde locui sau trăiesc dintr-un salariu pe care îl are şi un cetăţean de rînd, este clar că acest demnitar minte şi interesul lui de a veni la putere nu este cel de a lucra pentru cetăţean ci în interes personal sau de grup.”
Europa Liberă: Cornelia, cât de sigur este că norma legală va fi îmbunătăţită întratât încât să existe siguranţa că nimeni nu foloseşte fotoliul pentru a se îmbogăţi pe contul banului public?
Cornelia Cozonac: „Guvernanţii la acest moment ne asigură că această lege va funcţiona. Eu vedeam nişte carenţe din start, pentru că dacă nu se porneşte din start cu dreptul mă tem că nu va merge nici în continuare foarte bine pentru că chiar şi în această lege nouă există multe lucruri care au dat bătăi de cap şi până acum. De exemplu: organele de drept trebuie să probeze caracterul ilicit al averii dobîndite de unii funcţionari or nu întotdeauna cei din organele de drept aveau capacitatea să verifice sau nu aveau instrumentele legale să verifice dacă proprietatea unora sau altora dintre demnitari este dobîndită ilict şi se pare că aceasta se menţine şi în noua lege.
De exemplu, cu trei ani în urmă un procuror anti-corupţie spunea după nişte verificări că fiecare al treilea angajat al sistemului vamal, al Ministerului de interne şi Departamentului tehnologii informaţionale ar trebui să fie cercetaţi penal pentru faptul că ar avea averi ilicite. Reprezentanţii organelor de drept ştiu care este situaţia în realitate, dar ei sunt cu mâinile legate pentru că nu pot verifica. Până acum nu există pedeapsă penală pentru nedeclararea veniturilor sau pentru venituri ilicite şi lucrul acesta se menţine. Nu s-a schimbat, nu s-au introdus modificările în Codul Penal, prin urmare mă tem că vom avea aceeaşi situaţie sau situaţia nu se va schimba cu mult după intrarea legii noi în vigoare.”
