Linkuri accesibilitate

Serviciul Hidrometeorologic de Stat - o instituţie operativă strategică cu responsabilitate


De vorbă cu directorul „Hidrometeo”, Ilie Boian.


Cum aflăm din timp despre starea vremii şi cum ne ferim de capriciile ei? Ce poate asigura o prognoză cât mai sigură cu putinţă? Căutăm răspunsuri astăzi la aceste întrebări împreună cu Ilie Boian, directorul centrului hidrometeorologic de stat „Hidrometeo”.

Europa Liberă: Bună dimineaţa, dle director, deşi cam reci dimineţile în ultima vreme. Ştiţi cum se glumeşte, cu destulă simpatie, pe seama meteorologilor: că sunt foarte fericiţi că nu-şi ascultă propriile prognoze, aşa că niciodată nu-şi uită umbrela când se anunţă cer senin. Gluma-i glumă, dar Dvs., de exemplu, aţi fost luat vreo dată luat prin surprindere de capriciile vremii, în ciuda unor prognoze?

Ilie Boian:
„Da, am fost luat prin surprindere atunci când, aflându-mă în deplasare, eu însumi nu am ascultat prognoza atent şi am avut nevoie de umbrelă…”

Europa Liberă: Am citit chiar recent că Serviciul pe care-l conduceţi garantează peste 90 la sută din prognozele pe care le face. Dacă este aşa, ce asigură această precizie?

Ilie Boian:
„Într-adevăr prognozele pentru scurtă durată, pentru următoarele 24 de ore şi pentru următoarele 7 zile, adică de
Directorul Ilie Boian
Directorul Ilie Boian
dorată medie, sunt de calitate înaltă şi se adeveresc până la 90, chiar peste 90 de procente. Mai rău stăm cu prognozele de lungă durată, adică cu prognozele pentru luna următoare, pentru că nici un centru regional sau mondial meteorologic nu poate elabora prognoze de mare veridicitate pentru perioade îndelungate, pentru că însăşi Organizaţia Meteorologică Mondială a spus că veritabile sunt prognozele de până la 2 săptămâni.

În rest, este important să ştim tendinţele. Pentru că pentru fermieri, mai cu seamă, în anotimpul primăvara chiar şi vara are o mare importanţă să ştie din timp ce tendinţe vor fi – va fi vara uscată sau ploioasă, va fi caldă sau mai răcoroasă – în funcţie de asta ei pot selecta culturile mai rezistente sau, invers, mai iubitoare de căldură.”

Europa Liberă: Spre exemplu, o iarnă ca cea pe care o trăim acum (şi cred că în satele mai îndepărtate, în pofida aprecierilor Ministerului Transportului, se circulă mai uşor cu tabu, adică cu maşina blindată), deci tendinţa spre o asemenea iarnă putea fi observată sau constatată?

Ilie Boian:
„Pot să vă spun că chiar din toamnă meteorologii britanici, printre altele ei sunt cei mai puternici, au spus că vom avea o iarnă glaciară. Ceea ce nimeni nu a crezut şi nu a crezut nu pentru că meteorologii britanici nu pot prognoza aşa lucruri, ci pur şi simplu pentru că era ceva ieşit din comun ca să avem aşa iarnă geroasă fiindcă noi ştim că în ultimii ani, în ultimele două decenii mai cu seamă, iernile sunt tot mai calde, practic iarna avem puţină zăpadă. Însă vedeţi că iarna a început târziu şi meteorologii britanici au avut dreptate fiindcă avem o iarnă în Europa deosebită care nu a fost de mulţi ani.”

Europa Liberă: Dar totuşi această iarnă, din punctul dv. de vedere, dacă vorbim de contextul moldovenesc, este în limita firescului, luând în consideraţie toată panica cu încălzirea globală, sau cetăţenii au fost alintaţi până acum încât cum dă o brumă de zăpadă începe a se văieta că e aproape sfârşitul lumii?

Ilie Boian:
„E şi una, şi alta. Într-adevăr populaţia nu este deprinsă cu aşa ierni pentru că vă spuneam că în ultimii 20 de ani practic nu am avut ierni atât de geroase şi atât de întroienite, dar în acelaşi timp clar că este un lucru obişnuit şi odată cu încălzirea globală, cu schimbările climatice, se presupune că surprize de acestea vom avea şi chiar vom avea mult mai frecvent şi de o intensitate mai mare. Lucrul acesta este normal chiar şi pentru încălzirea globală.

Cât priveşte dacă aceasta iarnă este un record sau nu, pot să vă spun că săptămâna aceasta pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme anormal de rece. Cea mai joasă temperatură medie zilnică a aerului de minus 24 de grade s-a semnalat pe 12 februarie la Bălţi, fiind cu 22 grade mai joasă decât valorile normale. Pot să vă spun că în luna februarie aşa ceva se semnalează a doua oară pe toată perioada de observaţii instrumentale. Prima dată a fost în 1963. Chiar şi temperatură minimă a aerului a scăzut până la minus 32 la Bălţi, ceea ce de asemenea în luna februarie se semnalează a doua oară din toată perioada de observaţii instrumentale.”

Europa Liberă: Ca surprizele să nu fie chiar surprize, să ştim din timp despre ele, bănuim că ar fi nevoie de echipamente mai sofisticate. Unde se Află R. Moldova sub aspectul dotării cu echipament meteorologic?

Ilie Boian:
„Dacă aţi observat în ultimii 2-3 ani prognozele noastre sunt destul de veritabile, adică se adeveresc practic sută la sută, nu la toate fenomenele, dar în majoritatea cazurile. Chiar şi temperaturile acestea joase de până la 31 de grade noi le-am prognozat, noi am emis cod roşu pentru raioanele de nord ale ţării, de aceea lucrurile au fost din timp prevăzute, chiar şi ninsorile acestea abundente au fost prevăzute, populaţia a fost avertizată, factorii de decizie tot. Cât priveşte ce dă posibilitatea la aceste lucruri? Clar că în primul rând echipamentul modern şi specialiştii bine pregătiţi.

Noi avem echipament modern datorită asistenţei tehnice de la donatorii externi, am avut susţinerea guvernului prin proiectul acesta Credit care a fost luat de la Banca Mondială şi în cadrul căruia toate procedurile au fost efectuate şi în toamnă va fi instalat radarul meteorologic pe Aeroportul Chişinău, care ne va da posibilitatea ca anume prognozele de scurtă durată să fie de o veridicitate înaltă, să se adeverească. Fiindcă sunt cazuri când avem vara ploi torenţiale foarte puternice care sunt neaşteptate pentru că sunt locale şi apar datorită convecţiei şi atunci numai cu ajutorul radarelor se poate depista şi preveni populaţia.

Tot aşa avem staţii meteorologice automate practic instalate la toate staţiile meteorologice din republică, avem echipament hidrologic modern, acum s-au instalat 11 staţii hidrometrice automate în bazinul râului Prut, tot aşa vor fi instalate în bazinul râului Nistru, pe râurile mici din bazinul Mării Negre. De aceea facem un salt radical în direcţia creării unui sistem de monitoring hidrologic automat.”

Europa Liberă: Cineva care nu ştie s-ar putea întreba de ce s-ar investi bani într-un centru hidrometeorologic. Din acest punct de vedere, cum funcţionează relaţia dintre Centru şi autorităţi, de exemplu, când este vorba de probabilitatea unor calamităţi, a unei stări foarte proaste a vremii, care poate prezenta pericol pentru sănătatea, viaţa oamenilor sau a culturilor agricole, de pildă? Cum se acţionează ca să ne dăm seama – centrul informează primul-ministru, informează un ministru, informează situaţiile excepţionale sau e creat un sistem de informa5re foarte bine pus la punct în acest sens, astfel încât să se ia măsurile necesare dacă sunt necesare?

Ilie Boian:
„Aţi atins o întrebare foarte importantă pe care noi ne străduim să o punem la punct. Clar că în primul rând sunt preveniţi, avertizaţi, informaţi factorii de decizie începând cu prim-ministrul, preşedintele ţării, preşedintele Parlamentului, miniştrii de resort care au tangenţă directă cu fenomenele acestea. Însă avem nişte scheme bine puse la punct, aprobate de ministrul mediului, prin care noi avertizăm în primul rând Serviciul de Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, pentru că dânşii sunt acei care iau măsuri de diminuare şi lichidare a consecinţelor.

Legătura aceasta este foarte bine pusă la punct, pentru că e important nu numi să prognozezi, ci şi să intervii cu măsuri concrete, cu sfaturi, inclusiv pentru populaţie. Noi cu toate canalele de televiziune şi radio avem acorduri şi atunci clar că informăm în timp util ca să fie luate măsurile de rigoare. Până la moment nu avem probleme de comunicare, de transmitere, de avertizare. În timpul apropiat, în cadrul aceluiaşi proiect cu BM – managementul dezastrelor şi riscurilor climatice din Republica Moldova – serviciul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale va crea un centru de criză care va coordona, va gestiona toate riscurile naturale şi antropice, în primul rând clar că cu riscurile climatice, pentru că ele sunt cele mai frecvente, cele mai multe la număr.”

Europa Liberă: Aveţi concurenţi, ca să spunem aşa, pe câmpul de luptă al prorocirii vremii sau există doar Serviciul Hidrometeorologic de Stat?

Ilie Boian:
„Oficial, există numai Serviciul Hidrometeorologic de Stat, adică este o instituţie operativă strategică de stat. În acelaşi timp în ultimii ani au apărut privaţi, pot să vă numesc câteva denumiri – Meteo2, Foreca - care însă nu aş spune că ne fac mare concurenţă pentru că ei nu poartă răspundere pentru ceea ce fac, ceea ce difuzează şi ei nici nu au dreptul să elaboreze prognoze şi în primul rând să difuzeze avertizări. Avertizările le face numai instituţia de stat. Aş aduce exemplul care nu demult am fost în Internet: în Africa de Sud a fost primită o lege care interzice elaborarea prognozelor şi avertizărilor de către companiile private meteo şi chiar acolo sunt puse amenzi foarte mari şi chiar condamna5tre până la 10 ani privaţiune de libertate. Pentru că fac panică şi nu poartă nici o răspundere. Serviciul Hidrometeorologic de stat este o instituţie de stat care poartă responsabilitate şi atunci ceea ce difuzează este de o responsabilitate foarte înaltă.”

Europa Liberă: Spuneţi-ne pentru toţi care ne ascultă ce vrem,e vom avea în următoarele zile, până când va dura iarna aceasta atât de spumoasă ?

Ilie Boian:
„Săptămâna curentă vremea în republică va fi determinată predominant de mase de aer ciclonale cu presiune atmosferică scăzută. Ca rezultat se prevede cer noros, la variabil, astăzi ziua va ninge, izolat va viscoli, formând troiene. Pe 16 şi 17 februarie izolat va ninge slab. În restul zilelor din săptămâna curentă vremea va fi fără precipitaţii esenţiale. Temperatura minimă a aerului pe parcursul săptămânii va oscila în limite mari. Pe 15 februarie va varia în fond între minus 15 şi minus 20 de grade. În celelalte nopţi ale săptămânii temperaturile minime noaptea vor fi mai ridicate oscilând între minus 7 şi minus 14.

Temperatura maximă a aerului astăzi va fi de minus 3 – minus 8 grade, iar mâine – de minus 6-minus 11, după care va creşte treptat până la 0-6 grade frig către sfârşitul săptămânii. În ultimele 24 de ore cantitatea de precipitaţii a fost destul de mare, practic pe arii extinse a nins puternic, de aceea cantitatea de precipitaţii variază între 10 mm la nord şi 28 de mm la sud. Cele mai mari cantităţi au căzut în sudul şi centrul ţării, de exemplu la Cahul – 28 mm, Leova – 28, Comrat – 22. Grosimea stratului de zăpadă în aceste regiuni a crescut semnificativ, atingând valori de 35-50 mm, adică avem troiene, avem zăpadă mare.”

Europa Liberă: Dle Boian, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG