„La vot mergem, dar nu ne implicăm...”

Alegerea preşedintelui, mărul discordiei în Parlament şi mai cu seamă în rândul celor 62 de deputaţi necomunişti. În timp ce democraţii lui Marian Lupu, liberal-democraţii lui Vlad Filat şi socialiştii lui Igor Dodon spun da, liberalii lui Mihai Ghimpu spun ba. Primii vor mai întâi să fixeze data scrutinului prezidenţial în Legislativ, apoi să identifice candidatul, ultimii invers. De ce alegerea preşedintelui a devenit o problemă prioritară pentru electorat?

Europa Liberă: În această săptămână Parlamentul şi-a reluat lucrările după vacanţa de iarnă, iar Alianţa pentru Integrare Europeană urma să anunţe data la care ca avea loc o nouă încercare de alegere a preşedintelui ţării. Deputaţii din fracţiunea comunistă au anunţat că îşi vor continua pentru că, în opinia lor, actualul Legislativ ar fi ilegal. Ce reproşuri au alegătorii din Sângerei la adresa slugilor poporului?


- „Noi stăm în trei ani de zile în alegerea unui preşedinte, care nici nu avem un candidat normal. Cine ştie încă dacă vom avea vreo trei ani în viitor?”

Europa Liberă: Cine ar merita să fie preşedinte?

- „E o problemă destul de mare. Nu ştiu cine o să vrea să-şi dea candidatura. Eu cred că sunt oameni foarte destoinici, dar cu aşa deputaţi cred că o să-i fie foarte greu de lucrat.”

Europa Liberă: Vă interesează alegerea preşedintelui ţării?

- „E clar că mă interesează, dar eu nu i-am ales.”

- „Vrem să fie ales, dar noi nu suntem oameni din politică.”

Europa Liberă: Dar oricum la vot mergeţi.

- „La vot mergem, dar nu ne implicăm.”

Europa Liberă: Cine merită să fie preşedinte?

- „Un om, care să fie dintre cei mai buni.”

Europa Liberă: Dar cine e cel mai bun?

- „Nu pot să judec.”

- „Alians ăto liudi drugoi stranî, cotorîue upravleaiut gosudarstvom po ucazki. Vot îtih capitalistov nedobitîh vseh americanskim şi vseh ostalinîh rumân. Mne ătot alians uje rastoptati, ia uje terpeti ne mogu.”

- „Toată conducerea asta dacă între dânşii nu se înţeleg înseamnă că degeaba au venit la conducere. Ei trebuie să aibă şi cap, să se gândească că sunt legi şi este Constituţie şi ei trebuie să se conducă după aceste legi şi Constituţie. Dar ei, cu părere de rău, fac fiecare ceea ce le trăsneşte prin cap. Şi poporul e dezorientat, nu ştie cu cine să mai vorbească, pe cine să susţină la alegeri. Într-adevăr e un dezastru.”

Europa Liberă: Ce e mai bine pe moment? Alegeri parlamentare? Sau alegerea preşedintelui?

- „Eu cred că acei care sunt acum la conducere, toţi ar vrea să fie preşedinte. Şi dacă s-ar pune acolo să se tragă la jrebii şi să spună: măi, iaca ţi-o căzut, tu eşti preşedinte, gata. Dar ei nu vor să se înţeleagă între dânşii.”

Europa Liberă: Parcă au zis că soluţia pe moment să găsească un candidat apartinic.

- „D-apoi de când de-acum. Şi candidaturi au fost spusă. Dar înţelegeţi, candidaturile vin şi se duc, dar nici unul nu e bun. Ei singuri nu ştiu care e care e bun între dânşii.”

Europa Liberă: Vă întrebam – alegerea preşedintelui, sau parlamentare?

- „Mai bine alegerea preşedintelui, pentru că noi şi aşa suntem săraci şi să mai cheltuim încă vreo 40-50 de milioane de lei. E de ajuns aceşti o sută de oameni, pe care i-am ales şi să zică: oameni buni, mai bine să fie de Parlament ales.”

Europa Liberă: Cum credeţi, comuniştii de ce nu vor să vină în Parlament să aleagă şeful statului?

- „Ştiţi, comuniştii au şi ei o ambiţie nu prea bună, nesănătoasă, aş spune, pentru că nu ştiu a merge la compromis. Nu numai comuniştii, dar şi Alianţa tot nu ştie a merge la compromis. Nici unii, nici alţii. Confruntarea aceasta neîntemeiată, iată sunt de vină şi comuniştii, e de vină şi Alianţa, toţi. Pentru că mă rog, unul cuiva să i se închine.”

Europa Liberă: Acum credeţi că va fi ales preşedintele?

- „Dacă vor avea cap, o să se gândească bine şi au să aleagă preşedintele. Dacă au să înceapă cu asta că antipartinic, antipolitic, anti-încolo, încoace, apoi fără vorbă că asta poate să ducă numai la alegeri anticipate. Dar eu cred că n-ar trebui de făcut lucrul acesta.”

Europa Liberă: Dacă mâine sunt alegeri, mergeţi la alegeri?

- „Fără vorbă că merg la alegeri.”

Europa Liberă: Şi votaţi pentru cine aţi mai votat?

- „Votăm pentru care am votat şi mai înainte.”

- „Vo pervâh neobhodima vstavka Parlamenta, a potom uje prezidenta vâbirati.”

Europa Liberă: Cum credeţi, de ce pe parcursul a doi ani şi jumătate nu s-a reuşit să fie rezolvată această problemă?

- „Pentru că avem părţi de oameni în Moldova. Avem o parte ruşii, avem a doua parte de moldoveni, care ţin cu ruşii, anume cu Partidul Comuniştilor, şi avem a treia parte care sunt indiferenţi. Şi avem a patra parte – moldovenii, care sunt cu Europa.”

- „Racul, lebăda şi ştiuca.”

- „Aşa, iată trei părţi acestea ne câştigă o parte pe noi. Ruşii pe noi ne îngenunchează.”

Europa Liberă: Cine mai mult poartă vina că nu s-a ales şeful statului? Puterea? Sau opoziţia?

- „Toţi. Fiindcă dacă stăteau de vorbă, puteau să se înţeleagă şi nu era nici o problemă. Nici unul care este în Parlamentul ista nu poate să spună că celălalt e mai vinovat decât el însuşi.”

- „Nu se grăbesc de atâta că îi satisface pe toţi absolut situaţia formată.”

- „Comuniştii vor puterea, dar ei au fost la putere opt ani de zile. N-au făcut nimic, de atâta ei nu au ce spune şi de atâta ei fac diferite măgării. Da, şi Alianţa nu au dreptate, da, au greşelile lor.”

Europa Liberă: Care sunt greşelile Alianţei?

- „Of, care sunt greşelile? Iată neînţelegerile astea ale lor şi aşa de tare lumea suferă. Lumea simplă foarte suferă. Avem încredere în dânşii, noi i-am ales şi la urmă ei se sfădesc. Ne supără.”

- „Mai mult îi deranjează problemele lor personale, sau de partid, decât problema omului de rând.”

Europa Liberă: Comuniştii ar putea să bată în retragere?

- „De ce nu? Pur şi simplu aceasta este o încăpăţinare absolut nefondată. Şi fix aceeaşi şi cu Alianţa, respectiv.”

Europa Liberă: Ce e mai bine, alegerea preşedintelui? Sau alegeri parlamentare anticipate? Dacă nu se înţeleg, nu găsesc compromisul, nu găsesc candidatul?

- „Înţelegeţi cum, noi nu suntem politicieni. Că dacă alegea poporul, de acum de mult era ales preşedintele.”

Europa Liberă: Cum credeţi cei trei de ce nu se înţeleg? Cei trei lideri ai Alianţei.

- „Ei, asta nu ştiu.”

- „Mâncărimile astea ale lor, ambiţiile sunt mai presus ca orice. Lumea s-a descurajat. Mergând la alegeri, am mizat pe ceva. Acum, când vedem ce se face, ştiţi, e o batjocură faţă de popor, de alegători. Noi i-am ales cu speranţa că ceva o să se schimbe în ţară, dar ei acolo îşi apără interesele personale, interesele partidului şi nu ştiu care pe care să calce pe cap.”

- „Şi mai este şi piedica comuniştilor.”

- „Da, şi piedica comuniştilor.”

- „Înţelegeţi, ce poate să facă Alianţa? Nu poate să facă absolut nimic.”

Europa Liberă: Aceste proteste, care au loc în fiecare zi de sâmbătă şi de duminică pot cumva ajuta la soluţionarea problemelor?

- „Eu cred că nu.”

- „Nu că nu, dar categoric nu.”

- „Pur şi simplu se teme de fotoliu şi se teme să nu-i ia cineva banii lui fecioru-său, iată de ce ei fac prostiile astea.”

Europa Liberă: Feciorul cui?

- „Al lui Voronin, pe care l-a făcut miliardar într-o ţară, în care opt ani de zile au adus-o cea mai săracă în Europa. De ce moldovenii
tac? De ce partidele astea tac? De ce Alianţa tace? Eu m-aş duce, dar cine, că nu ne cheamă nimeni. Să stăm acolo, alături de comunişti. Lasă ei să ţipe a lor şi noi ţipăm a noastră. Dacă şi noi avem dreptul, cetăţeanul moldovean, african, să luăm apărarea la moldoveni. Să ne fie ruşine chestiile astea. Nouă ni-i ruşine când îl vedem pe băiatul acesta cum luptă pentru noi. Noi nu ieşim şi iesă băieţelul acesta şi singur se luptă. Ruşine la moldoveni.”

- „E trist, e foarte trist, e cu lacrimi.”

Europa Liberă: Trei probleme cu care se confruntă cetăţeanul Republicii Moldova astăzi cele mai grave?

- „Cetăţenii vor să fie linişte în ţară. De ce, pentru că chiar şi în sat sunt neamuri, care se contrazic cu neamurile din pricina că iată, eu sunt cu acela, dar tu cu acela. Deci, în primul rând trebuie să se liniştească poporul. Al doilea: fără vorbă, starea economică. Oamenii să se gândească că mâine am să am ce pune pe masă, am să am ce pune la copil cu ce să se ducă la şcoală. Şi a treia, fără vorbă, noi nu trebuie să nu ne izolăm de vecinii noştri, de toţi care ne susţin şi care fără dânşii nu se poate de trăit.”

Europa Liberă: Unde trebuie să meargă Moldova?

- „Foarte mulţi sunt dezorientaţi. Iată reprezentantul Uniunii Europene, care a spus că în următorii 10-20 de ani noi nu suntem văzuţi în Europa, în Uniunea Europeană, n-o să ne ducem acolo. Dacă acolo nu ne ducem, trebuie să ne ducem în altă parte.”

Europa Liberă: În uniunea euro-asiatică?

- „Euro-asiatică, asta nu e Uniunea Sovietică. Asta e o organizaţie economică, care ne-ar da posibilitate să ne dezvoltăm, să luăm resurse. Oamenii noştri acolo lucrează foarte mulţi – în Rusia, în Belorus, în Ucraina, în Kazahstan. În al doilea – marfa noastră mai degrabă s-ar întreba încolo, decât în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Şi atunci Moldova trebuie să renunţe la euro-integrare?

- „Nu, uniunea asta euro-asiatică nu pune aşa scop, că dacă vii la noi acolo să nu te duci. Timpul o să arate, dar dacă unii spun că 10-20 de ani, ce să facem în 10-20 de ani? Să aşteptăm aici, în mijlocul drumului? Nici acolo, nici acolo? Trebuie să ne decidem cu cineva cu cine ne ducem. Nu putem să stăm în mijlocul drumului, să aşteptăm când ne vor primi şi atunci ne vor alunga şi aiştia şi o să stăm aşa, ai nimănui.”

Europa Liberă: Care sunt cele trei probleme?

- „În primul rând – locuri de muncă, lucrul nu este plătit după cum îl face omul. Şi starea socială, adică totul e scump, adică salariile pe care le primim nu ne ajung, trăim din lună în lună cu împrumuturi. Ai primit salariul, ţi-ai dat datoriile, iarăşi ai intrat în datorii şi aşa toată lumea şi problema bătrânilor, care asta este o durere.”

- „Ca să tindem spre Europa, fiindcă Europa nu te ia pur şi simplu, ca în România. Băieţi, ce vreţi? În Europa? Nici o problemă. Ridicaţi salariile, ridicaţi pensiile, ridicaţi bună starea la oameni şi apoi noi vă luăm. Faceţi drumuri, corupţia, pensiile ridicate.”

Europa Liberă: Dar este corupţie?

- „Ooo, văleu-valeu-valeu. E la un nivel înalt, că e Doamne fereşte. Lumea e deşteaptă şi lumea îşi dă seama.”

Europa Liberă: Şi dacă mergeţi la alegeri, votaţi pe cine aţi mai votat?

- „Da, eu da.”

- „Vreau să merg, dar încă nu sunt sigură pentru cine am să aleg. Nu, eu vă spun că tare m-am dezamăgit. Eu când am ales, am ales pe domnul Ghimpu, să mă ierte domnul Ghimpu, dar eu am
spus aşa o frază: a plecat un cioban, că am spus aşa mai popular, moldoveneşte, domnul Voronin, şi a venit al doilea cioban – domnul Ghimpu. Nu au nici o tactică de vorbă, nu au nici o ţinută de politician şi de om educat şi inteligent, adică ei acolo se bârfesc.”

- „Mai mulţi politicieni ca Chirtoacă. Iată acesta e băiat deştept. Îmi place. Aistălalt, Filat e băiat deştept. Am votat pentru Filat şi am să votez pentru Filat.”

- „Valeriu Streleţ.”

- „Valeriu Streleţ bravo, de la Filat. Băieţi deştepţi, care vor ceva ca să facă, dar e rău că uite, se mănâncă ei în Alianţă. Măi, nu trebuie fiecare partid, daţi să cedăm fiecare, dă măi pentru norod să facem ceva, să ne ţină minte, să intrăm în istorie. Nu trebuie ambiţiile astea. Şi lumea plânge când vede cum se sfădesc ei. Nu se poate. Noi v-am ales şi voi staţi şi vă sfădiţi. Voi, oameni buni, nu, nu se face aşa.”

Europa Liberă: Dar sunt voci, care spun că ar fi bine ca şi deputaţii să fie aleşi uninominal, pe circumscripţie, să cunoască cetăţeanul concret persoana pentru care dă votul.

- „Da, noi suntem de acord, dar mă rog, nu noi hotărâm noi, mai bine politicienii, ca să vadă cum e mai bine pentru norod. De ce i-am ales noi acolo? Sunt o grămadă de ţări dezvoltate, ca America, ca Europa, luaţi, oameni buni, de la dânşii exemplu. Cum şi-au ridicat ei ţările? Ce legi au scos şi daţi câte oleacă să mergem înainte. Nu trebuie pe loc să stăm să ne sfădim.”

- „Mă rog, fiecare popor îşi merită conducerea.”

Europa Liberă: V-aţi dat votul pentru ce?

- „Pentru ca să trăim într-o ţară normală, să ni se respecte toate drepturile şi să avem unde face un ban, unde câştiga legal şi fără aşa bardac.”

Europa Liberă: Ce ar rezolva preşedintele ţării?

- „Cel puţin va fi măcar o stabilitate în ţara asta.”

Europa Liberă: O speranţă?

- „Speranţa ultima moare.”

Europa Liberă: Mai daţi o şansă acum Parlamentului să aleagă preşedintele?

- „Dar de ce nu?”

- „Oi, conecino, hotelosi bî citobî uje vîbrali i naconeţ obstanovka normalizovalasi.”

- „Eu socot că atunci, prin 2000 s-a făcut cea mai mare greşeală.”

Europa Liberă: Că s-a trecut la regimul parlamentar?

- „Da, fiindcă demult aveam preşedinte, dacă alegea poporul.”

*

Silvia Ţurcanu este primar în satul Chişcăreni, Sângerei. Edilul localităţii a insistat să vorbească la microfonul Europei Libere despre nevoia unei stabilităţi politice.

Silvia Ţurcanu: „Noi, cei de la sate, am vrea ca sus să fie o stabilitate, ca noi să nu fim confuzi. Fiindcă nu este clar nimic, noi vrem unele modificări în legislaţie. Când vedem că cei de sus nu se împacă ne pare foarte rău. Cred că alegerile anticipate acum pentru poporul nostru ar fi un dezastru.”

Europa Liberă: De ce?

Silvia Ţurcanu: „De atâta că oamenii sunt săraci, oamenii sunt derutaţi, oamenii sunt împărţiţi.”

Europa Liberă: Cine a divizat societatea? Politicienii?

Silvia Ţurcanu: „Politica.”

Europa Liberă: Înainte se zicea că există comunişti şi anticomunişti. Acum cum e segmentată societate?

Silvia Ţurcanu: „De exemplu, în teritoriul comunei noastre avem două sate ucraineşti şi satul Chişcăreni, care a fost cândva centrul raional. Sunt diferite etnii, dar preponderent sunt moldoveni. Şi situaţia este cam gravă. Adică trebuie cei de sus să rezolve ecuaţia.”

Europa Liberă: Poate fi satul bogat şi statul prosper?

Silvia Ţurcanu: „Statul niciodată nu va fi bogat, atunci când satele vor fi sărace.

Europa Liberă: Cum e percepută sărăcia? Şi cine este sărac, de fapt?

Silvia Ţurcanu: „Trebuie să începem cu multe investiţii în economie. Trebuie să dezvoltăm economia. Atunci când omul este implicat în lucru, când produci, dar nu numai cumpără şi vinde. Mergi prin piaţă şi vezi o grămadă de lucruri, pe care noi le procurăm care sunt făcute în China, făcute în altă parte. De ce? La noi nu sunt oameni capabili, care să producă jucăriile în Moldova? Care să producă multe, multe lucruri pe care le procurăm.

Cumpărăm şi produsele alimentare străine. Pentru ce? Pentru că în Moldova nu creşte mărarul, pătrunjelul? Da, noi le procurăm împachetate de la piaţă. Adică trebuie să fie educaţia asta şi economică, de la şcoală. În Franţa, că am fost şi îmi spunea, că eu procur numai marcă din ţara mea, fiindcă astfel eu îi dau de lucru unui vecin de al meu. De aceea şi noi trebuie să fim mai patrioţi ai ţării noastre.”

Europa Liberă: Aţi spus că alegeri anticipate nu ar binevenite.

Silvia Ţurcanu: „Nu ar fi binevenite, dar dacă o să fie, o să ne implicăm iarăşi din nou, n-o să lăsăm mâinile în jos. O să mergem.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă stabilitatea politică de la vârf se răsfrânge asupra situaţiei din teritoriu? Dispoziţii?

Silvia Ţurcanu: „Şi dispoziţii şi chiar ştiţi cum e? Este aprobat bugetul, fiecare primărie vrea să-şi rezolve nişte probleme, care nu sunt de competenţa autorităţilor publice locale. Sunt probleme majore, unde se cer sume mari de bani.”

Europa Liberă: Ca primar, insistaţi asupra descentralizării puterii?

Silvia Ţurcanu: „Da. Se vorbeşte că bugetele se fac de jos în sus. De fapt ele se fac, Ministerul ne dă nişte cifre şi ne ducem la Consiliul raional şi pentru fiecare cifră trebuie să luptăm. Şi de exemplu, mergea vorba de impozitul pe venit, că din comuna Chişcăreni anul trecut au fost 600 de mii de lei. Adică anul acesta creştem cu 20 de procente. Dar eu zic: ştiţi ce?

Lasă să crească impozitul pe venit şi să nu-mi puneţi mie 50 de procente, cât a fost anul trecut, dar 100 de procente. Eu să lupt pentru impozitul pe venit şi să mă duc să controlez agentul economic, dar eu să ştiu că el a venit la mine. Adică cât mai multe taxe din asta care depind de noi să vină o sută de procente în bugetul local. Am auzit că o doamnă din Suedia, care a spus că o primărie sau municipalitate de acolo numără 25-30 de mii de persoane. La noi în raionul Sângerei locuiesc 80 de mii de oameni, înseamnă că ar trebui să fie trei municipalităţi, dar noi suntem 26. Socotim şi aici unde este rezonul.”

Europa Liberă: Eficienţa.

Silvia Ţurcanu: „Eficienţa.”

Europa Liberă: Şi mai joacă festa atunci când primarul e de o culoare şi merge la preşedintele raionului de altă culoare. Şi mai sus guvernarea e de altă culoare politică.

Silvia Ţurcanu: „Nu, nu. Ştiţi ce aş vrea să vă spun? Fiindcă sunt la al treilea mandat de primar, adică opt ani de zile am fost independent, primar independent.”

Europa Liberă: Şi acum nu mai sunteţi?

Silvia Ţurcanu: „Acum nu. Fac parte dintr-un partid, din PLDM.”

*

Scriitorul şi profesorul de la Universitatea din Bălţi, Anatol Moraru, a vorbit la microfonul Europei Libere despre aşteptările pe care le-a avut ca alegător de la clasa politică, mai cu seamă de la cei care guvernează Republica Moldova de aproape trei ani.

Anatol Moraru: „Eu am aşteptat nişte schimbări mai radicale în justiţie, a reformelor în anumite structuri, în primul rând la această bună gestionare şi punerea pe rol a clasei funcţionarilor numeroase şi care nu dă randamentul necesar.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aici la Bălţi, în fruntea administraţiei publice locale, aveţi comunişti la putere.

Anatol Moraru: „Din păcate – da. Comuniştii înseamnă, în primul rând, o anumită politică lingvistică. Ceea ce deranjează foarte
mult într-un oraş, care are 64 de procente populaţie vorbitoare de română. Comuniştii înseamnă plasarea în posturile cheie a unor oameni vorbitori de rusă, comuniştii înseamnă să păstrezi în această zonă întotdeauna un nucleu care va fi refractar la multe schimbări şi la multe lucruri care vin de bună calitate sau la unele idei.

Pentru că sunt captivi acestor idei, sau sunt captivii, mă rog, unui partid şi aici îşi spune cuvântul votul etnic. În marea majoritate populaţia rusă s-a acomodat destul de bine şi datorită administraţiei care a fost aici, pentru că în multe structuri şi în multe întreprinderi din oraşul Bălţi directorii sau aşa-numitul corp managerial au fost vorbitori de limbă rusă şi atunci au adunat în jurul lor oameni de aceeaşi limbă sau de aceeaşi etnie. Apoi nu s-a reuşit această operă de consolidare a unei mase, sau a unui corpus de alegători, care să poată, cum am spune noi, să dea lovitura.”

Europa Liberă: Să pună în capul mesei ideea naţională.

Anatol Moraru: „Exact, pentru că această fărâmiţare în Chişinău nu se vede, aici disiparea sau fărâmiţarea, tomizarea partidelor face un rău. Pentru că întotdeauna dacă candidează trei-şapte-opt din partidele de orientare democratică, întotdeauna vor fi biruiţi. Dacă sus nu se pot înţelege şefii de partide, fireşte că aici lucrurile nu au cum să meargă altfel, pentru că există o subordonare.”

Europa Liberă: Sus – la Chişinău. Credeţi că ar fi nevoie să existe un dialog între putere şi opoziţie? Şi cum ar trebui să se poarte acest dialog?

Anatol Moraru: „Fireşte că trebuie să existe un dialog, altfel confruntarea duce din totdeauna, şi istoria ne arată, la războaie civile. În planul ideal această relaţie putere-opoziţie ne-ar plăcea să fie una de model american. Pentru că acolo opoziţia dacă este şi uneori intransigentă, dar este cel care este cu ochii pe putere, critică, deci orice disensiuni de ordin politic sau personal oricum ele se fac pentru mai binele unei ţări. Din păcate aici lucrurile merg mai degrabă spre binele personal.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi Dumneavoastră că moldovenii ştiu ce-i dezbină şi acceptă să fie această sciziune în societate, dar nu ştiu ce să-i unească şi nu găsesc ce ar putea să-i unească?

Anatol Moraru: „Cred că putem vorbi despre totuşi un factor genetic. O istorie care ne-a mutilat în aşa fel încât are rezonanţă şi acum. Şi, l-aş cita şi pe maestrul Beşleagă – ne aprindem foarte repede şi ne stingem la fel de repede. Deci, lipsa aceasta de consecutivitate, lipsa de concentrare şi pierderea acestor etape de foarte bună calitate, când orice generaţie îşi punea un ideal de rezolvat.

Acum e foarte greu să-i întrebi chiar şi pe cei în vârstă, oameni cu vederile cristalizate, sau cu experienţa de viaţă cristalizată, care este idealul lor, ce şi-ar dori? Nemaivorbind de tineri, care nu ştiu dacă trebuie foarte mult să-i învinuim atâta timp cât sunt folosiţi ca masă electorală, sau atâta timp cât sunt dezgustaţi de manevrele celor care vor să le fie lideri.”

Europa Liberă: Încotro Moldova?

Anatol Moraru: „Fireşte numai spre Occident. Numai spre Apus, în sensul spre bunăstare şi spre lumină, asta aş spune.”

Europa Liberă: De ce se erodează această încredere a moldovenilor, care au optat atât de mult pentru vectorul european, pentru euro-integrare şi acum aşa cam se năruie în favoarea unei alte uniuni, euro-asiatice?

Anatol Moraru: „Atunci când a apărut această ocazie, sau s-a trasat nişte perspective de orientare spre Europa, fireşte s-au inflamat, ei şi-au dorit cât mai repede acest lucru şi o anumită încetineală a reformelor îi dezamăgeşte. Apoi să nu uităm că trăim într-o lume pragmatică. Din păcate foarte mulţi de la noi şi-ar dori bunăstarea europeană, dar neimplicându-se. Cineva de sus trebuie să-i ducă în Europa, să le deschidă anumite perspective, să facă totul pentru ei.”

Europa Liberă: De ce fel de preşedinte ar avea nevoie astăzi Republica Moldova?

Anatol Moraru: „Eu ştiu că multor femei le place Marian Lupu, bărbat înalt, frumos, dar un discurs înzorzonat şi chiar are arta jonglării. Dar de bună calitate. Şi ar mai sesiza şi stările de spirit din interiorul alianţei. În rest, totuşi atâta timp cât Preşedinţia nu este mai mult decât o instituţie decorativă, simbolică atunci un om de calitate poate fi găsit numaidecât, să nu ajungem în isteria ruşilor, că numai Putin este demn într-o ţară de 250 de milioane, că dacă nu, se pierde ţara.”

Europa Liberă: Alegerea preşedintelui rezolvă problemele?

Anatol Moraru: „Da, eu cred că alegerea preşedintelui ar rezolva mai multe lucruri, pentru că prin alegerea preşedintelui Alianţa şi-ar putea duce la capăt mandatul şi în doi ani de o anumită stabilitate ar rezolva mult mai mult decât s-a reuşit până acum. Este şi o problemă economică. Am destui care-şi fac afaceri şi care acum sunt într-o stare de aşteptare, expectativă. Nu vor nici să investească, nu ştiu ce va fi. Apoi e cineva, e tata. Problema de mentalitate şi de psihologie. Să nu uităm că este şi una strategică, pentru că instituţiile donatore, sau investitorii vor veni în zona în care lucrurile sunt aşezate.”

Europa Liberă: Ce înseamnă un preşedinte tătuc?

Anatol Moraru: „Când ne gândim la un preşedinte tătuc, nu ştiu
de ce mi-l amintesc pe Voronin, care trebuie să nu se mişte nimic în ţara asta fără să ştie el şi substituie toate instituţiile din ţară. Un preşedinte-tată eu nu ştiu de ce toată vremea m-am gândit la Vaclav Havel.”

Europa Liberă: Care a condus Cehia.

Anatol Moraru: „Un rege între filozofi.”

Europa Liberă: Şi filozofi între regi.

Anatol Moraru: „Şi filozofi între regi, da. Deci, un conducător înţelept prin formaţia lui. Faptul că pe timpul lui, din câte îmi amintesc, Cehia a „divorţat” de Slovacia fără război şi a rămas o ţară prosperă mie mi se pare că ar fi un model.”

Europa Liberă: Credeţi că am avea nevoie de un preşedinte, precum georgienii îl au pe Saakașvili?

Anatol Moraru: „Mi-ar plăcea pentru că e un preşedinte tânăr. Face şi destule gafe, dar pe care şi le asumă, şi care a reuşit, foarte rău încolţit de ruşi, noi nu ştiu dacă rezistam atâta, să ofere un model pentru ţările din fosta zonă sovietică şi care orbecăiesc în căutarea unor soluţii. Pentru că Saakașvili a manevrat foarte abil, el demonstrează că un teritoriu care nu are o poziţie strategică, prin manevre abile, printr-o bună politică şi internă, dar mai ales şi externă, poate să ajungă a fi un factor important şi pus în ecuaţiile de marile puteri, europene sau şi americane.”