În urmă protestelor în 17 orașe bulgare, la care au participat mii de tineri, guvernul bulgar a decis să stopeze procedura de ratificare a acordului cu privire la bunurile contrafacute - ACTA până când nu va fi formulată o poziție comună a Uniunii Europene.
Ministrul economiei și energeticii Traicio Traikov şi-a asumat, într-un mod public, răspunderea pentru semnarea acordului fără dezbateri publice. El a spus că protestele tinerilor în 17 orașe bulgare au pus în evidență lipsa de sprijin pentru mecanismele de control prevăzute în ACTA, ce vor putea deveni instrumente de abuzuri în domeniul libertății de exprimare.
Primul ministru Boiko Borisov a declarat la rândul său că procedura de ratificare va fi blocată până când nu va deveni cunoscuta poziția tuturor țărilor-membre ale Uniunii și nu se va pronunța parlamentul european. Inițial Borisov a lansat ideia semnării condiționate a acordului.
22 de state europene, printre care Bulgaria și România, au semnat în ianuarie ACTA. Cinci țări, printre care Germania și Olanda, nu au semnat, iar raportorul european pentru ACTA, francezul Kader Arif a demisionat pentru a trage un semnal de alarmă. Polonia a anunțat prima din țările semnatare suspendarea procedurii de ratificare.
6 000 de tineri au participat la protestele anti-ACTA numai în capitala bulgară. Acțiunea a fost organizată prin intermediul rețelei Facebook. Au fost scandate lozinci antiguvernamentale iar sculpturile din monumentul armatei sovietice au fost decorate cu măști Anonymous. Demonstrații de protest au avut loc în încă 16 orașe bulgare.
Criticii acordului susțin că ACTA îngrădeşte dreptul la libera exprimare. Prin el, marile case de producţie pot obţine retragerea automată a domeniilor de internet ale site-urilor de conţinut piratat. Această retragere similară cu închiderea site-ului se va putea face tot automat, nefiind necesar un mandat judecătoresc.
