Alegerile prezidențiale din Rusia şi şansa depăşirii stagnării democrației din această țară

La Washington a avut loc luni un simpozion organizat de Institutul pentru Studii Europene, Ruseşti şi Euroasiatice pe tema viitoarelor alegeri prezidenţiale din Rusia, alegeri despre care toată lumea pare să fie de acord că îl vor aduce la cârma Rusiei din nou pe Vladimir Putin. Corespondenta noastra la Washington Irena Chalupa a fost de faţa la discuţii. Un rezumat de la Oana Serafim.

Au fost prezenţi preşedintele organizaţiei neguvernamentale Freedom House, David Kramer, Christopher Walker, vicepreşedinte al Freedom House şi expert în problemele spaţiului european, fostul premier belgian Guy Verhofstadt, liderul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi Robert Orttung, profesor asociat la Universitatea George Washington şi director adjunct al Institutului pentru studii Europene, Ruseşti şi Euroasiatice.

Concluzia discuțiilor a fost că „era Putin” va continua şi că „stabilitatea” pe care o propune actualul premier ruşilor este de fapt – stagnarea. David Kramer:

„Foarte probabil Vladimir Putin se va declara învingător în alegerile de duminică, dar eu cred că el a pierdut foarte mult. Şi-a pierdut întîi legitimitatea, apoi teama pe care el a inspirat-o ruşilor în cei 10 ani cât a fost la putere a început să se erodeze şi ea, la fel cum Putin şi-a pierdut aura de invincibilitate.”

David Kramer e de părere că din ce în ce mai mulţi ruşi au spun că le ajunge, iar o societate civilă ce părea adormită a început să se organizeze şi din ce în ce mai mulţi oameni ies în stradă. In opinia sa în acest moment nici nu se poate vorbi de alegeri libere şi corecte în Rusia. Combinaţia pe care o vede in acest moment în viaţa politică a Rusiei este una definită drept „periculoasa”. Ea înseamnă aroganţă, cinism, lipsă de respect total faţă de ceea ce vor oamenii. David Kramer a amintit de aceasta „rotire a funcţiilor”, Putin sa fie preşedinte iar Medevedev premier.

Profesorul Orttung spune că toată perioada Putin a însemnat un regres important în ceea ce priveste procesul electoral, libertatea presei, independenţa justiţiei. Corupţia a înflorit şi este atît de răspîndită încît Putin nu mai are cum să îşi permită să piardă puterea:

„Faptul că sistemul este atît de corupt îl împiedică pe Putin să renunţe la putere. Din cauza astae foarte greu să îţi imaginezi că situaţia se va schimba în Rusia în viitorul apropiat. Problema cu care se confruntă Putin este cea care apare pe aceste foi volante pe care opoziţia le împrăştie şi e care scrie „Putin e un hoț şi el va fi sau la Kremlin, sau la închisoare".

În opinia profesorului Orttung, oamenii de afaceri care au devenit extrem de puternici, ca şi liderii regionali, nu vor să-l vadă pe Putin la închisoare ci la Kremlin, pentru a-şi asigura propria siguranță.

Fostului premier belgian Guy Verhofstadt este la fel de pesimist şi de critic la adresa regimului de la Moscova, dar acesta crede că eventuala victorie a lui Putin în alegerile de duminică va însemna şi „începutul sfîrşitului” pentru el. Ce ar trebui să facă acum comunitatea internaţională şi mai ales Uniunea Europeană, spune fostul premier belgian, este să spună clar şi răspicat că alegerile de duminică nu au cum să fie „libere şi corecte”, aşa cum nu au fost nici cele din decembrie pentru Duma de stat.

„Cooperarea cu Rusia şi „implicarea" ei trebuie să fie pragmatică, dar reţinută. Cred că este nevoie ca nelegitimitatea actualei puteri de la Moscova să fie pusă , iar politicienii şi autorităţile care încalcă nu doar legislatia internaţionala sub Consiliul Europei (din care Rusia face parte) dar chiar Constituţia Rusiei, trebuie să fie sancţionaţi, prin interzicerea vizelor, prin blocarea conturilor şi a proprietăţilor lor.”

Rămâne de vazut dacă, după scrutinul din 4 martie societatea civilă din Rusia se va intări şi îşi va face auzită vocea şi dacă aceasta voce va fi suficientă pentru a genera depăşirea stării de stagnare democratică despre care s-a vorbit la conferinţa de la Universitatea George Washington.