„Criza bate caritatea: nu donăm, că nu avem” este titlul articolului semnat de Virginia Dumitraş în paginile „Adevărul”. România, Ungaria sau Polonia sunt doar câteva ţări unde cetăţenii pot ajuta organizaţiile neguvernamentale donând procente din impozitul plătit la stat. „O astfel de propunere a fost lansată şi în Republica Moldova, însă nu a ajuns lege pentru că am intrat în criză”, constată autoarea. Un alt motiv ce a dus la tergiversarea adoptării proiectului este şi reticenţa funcţionarilor de la Ministerul Finanţelor şi al Economiei, susţin ONG-iştii. „Se speculează că vor fi cheltuieli atât de mari, încât va avea de suferit bugetul de stat. Este o premiză greşită. Vorbim de cel mult 20-30 de milioane de lei. Este o sumă mică pentru un buget de miliarde“, a declarat Serghei Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, pentru „Adevarul”.
Editorialistul Nicolae Negru scrie în „Jurnal de Chişinău” despre negocierile oficiale în formatul „5+2”. „În mod paradoxal, nimeni nu a avut şi nu are aşteptări mari de la negocierile formale, în schimb se pune mare preţ pe întâlnirile neformale între Filat şi Şevciuk, sub patronajul ucrainean. [...] În esenţă, după 20 de ani, nimic nu pare să se fi schimbat pe „frontul transnistrean”. [...] Şi totuşi, în aer pluteşte ideea unei schimbări. E, poate, un rezultat al efectului Şevciuk, întărit şi de implicarea Germaniei în procesul reglementării transnistrene. O fi fiind poate la mijloc şi efectul „trezirii” neaşteptate a Ucrainei, care a făcut nişte mişcări pe cont propriu, şi care e capabilă să schimbe radical nu numai unghiul de vedere asupra regiunii, dar şi modul în care transnistrenii se percep pe ei înşişi? Trebuie să avem răbdare, să nu ne grăbim să luăm drept primăvară un simplu dezgheţ” conchide Nicolae Negru în paginile „Jurnal de Chisinau”.
Despre şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău, care va avea loc pe 3 martie, editorialistul Petru Bogatu notează în paginile „Jurnal de Chişinău” că „deşi a fost pregătit fără tam-tam, acest eveniment are toată şansa să marcheze o cotitură istorică în relaţiile dintre cele două state româneşti.” În opinia lui Bogatu, reuniunea de la Iaşi are o puternică conotaţie simbolică. „Şedinţa comună va fi prima acţiune de politică externă a noului guvern de la Bucureşti. Mai apoi, întâlnirea va avea loc la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, ai cărei absolvenţi sunt atât premierul român Mihai Răzvan Ungureanu, cât şi omologul său moldovean Vlad Filat”, menţionează Petru Bogatu în „Jurnal de Chisinau”.
Despre conflictul armat de pe Nistru scrie Nelly Lanskaia în paginile publicaţiei „Moldavskie Vedomosti”. „În urmă cu 20 de ani, la 2 martie 1992 s-a început conflictul armat din zona transnistreană, în urma căruia Republica Moldova s-a divizat în două tabere opuse. Datele oficiale arată că au murit peste o mie de oameni, inclusiv 400 de civili. Alţii 4500 au fost răniţi. În spatele acestor cifre sunt oameni reali şi suferinţa inevitabilă a tuturor celor care i-au pierdut pe cei dragi”, mai scrie autoarea.
„Guvernul prea generos” este titlul articolului semnat de Kira Soloviova în „Panorama” . Ziarista constată cu ironie că în acest an pensile vor fi indexate cu 9,6 % şi nu cu 7,8 % cum s-a promis anterior. Ţinând cont de faptul anul trecut, pensia medie a fost de 874 lei, după indexare pensionarii vor primi, în medie, 960 de lei lunar. „Oricum, veniturile pensionarilor moldoveni nu ating nivelul minim de existenţă, care la moment este de 1400 de lei”, conchide ziarista.
