Astăzi este Ziua Mondială a Libertăţii presei. Moldova este în continuare plasată în zona ţărilor cu o presă parţial libera, dar, partea bună este că în aceasta categorie, din ţările foste ale Uniunii Sovietice, - cu excepţia Ţărilor Baltice, aflate în Uniunea Europeana de ani buni, – se află numai Moldova, Georgia şi Ucraina, după cum a declarat Europei Libere vicepreşedintele pentru analize şi strategii de la organizaţia americană neguvernamentală Freedom House, Christopher Walker:
„Moldova este una din cele trei ţări ca având o presă parţial liberă din fosta uniune Sovietică şi au fost făcute progrese în Moldova la nivelul reformei politice în ultimii ani şi aceste progrese se văd şi la nivelul presei. Moldova se află la mijloc, după criteriile noastre, dar dovedeşte o capacitate de schimbare şi noi speram că această traiectorie va continua.”
Europa Liberă a vrut să audă şi ce cred mai mulţi lideri ai organizaţiilor neguvernamentale din Moldova despre evoluţiile în domeniul presei. O relatare de la Liliana Barbăroşie:
Presa democratică se sufocă nu doar atunci cînd demnitarii şi politicienii încearcă să intervină cu diverse comenzi, la fel de nocivă este presiunea economică, fenomen prezent în Republica Moldova, constată Corina Cepoi, directoarea Scolii de Studii Avansate în Jurnalism de la Chişinău:
„Din cauză că presa nu este profitabilă şi nu este organizată ca o afacere, avem problema apartenenţei ei la un anumit grup de influenţă şi jurnaliştii nu pot să-şi exercite liber de tot funcţiile, aşa cum ar trebui. Şi autorităţile nu fac prea mult în domeniul acesta pentru că nu avem transparenţă în ceea ce ţine de proprietate mass-media. Şi avem şi carenţe care depind de guvernare, este vorba despre implementarea legii cu privire la accesul la informaţie. Suferă jurnaliştii, nu apar suficiente investigaţii pe domeniul ce ţine corupţie sau alte probleme ce afectează direct viaţa cetăţenilor.”
Directorul săptămânalului de investigaţii Ziarul de Gardă, Alina Radu, explică cum anume este afectată presa de problemele economice:
„Presa care vrea să fie independentă nu are instrumente economice ca să poată face jurnalism puternic, dibace şi eficient. Pentru că publicitatea, instrumentul de bază al dezvoltării presei în întreaga lume, este împărţită în Republica Moldova pe criterii de partid, căci oamenii de afaceri simt că pot face bani mai bine dacă sunt în prietenie cu puterea. Asta am aşteptat eu din 2009 ca un exponent al unui ziar care nu are implicaţii politice: să se deschide odată uşa şi să fim întrebaţi – cum existaţi economic, care credeţi că ar trebui să fie politicle. Nu a existat aceste întrebări şi existăm doar pentru că aşteptăm să vină o zi când va fi nevoie de presă independentă în Republica Moldova”.
În acelaşi timp, în mediul jurnaliştilor se accentuează tot mai mult îngrijorarea legată de lipsa de reacţie din partea autorităţilor, dar şi a societăţii în general, faţă de ceea ce publică presa, tendinţă pe care un editorial publicat azi dimineaţă îl definea în felul următor: „Câinii latră, iar caravana trece”. Am discutat problema cu autoarea acestui editorial, redactorul-şef de la „Adevărul”, Alina Ţurcanu:
„Se reacţionează ori în cazurile foarte grave, cum a fost în scandalul de la un show –room auto când poliţiştii şi-au sfidat propriul coleg şi şi-au bătut joc de ei, sau în cazul când au fost infectaţi cu tuberculoză mai mulţi copii şi nu mai putea fi tăinuit nimic, sau se reacţionează de ochii lumii, pentru a închide ochii presei. În experienţa mea de ziarist nu prea am auzit să fi fost destituit vreun ministru pentru abuzuri deconspirate de presă. Unde să căutăm vinovaţii? Probabil ar trebui să fim mult mai insistenţi, să ne urmărim subiectele, să ne solidarizăm, să nu fim egoişti şi probabil atunci vom avea şi rezultate.”
Şi cum în premieră presa moldovenească a devenit ţinta unor critici acerbe venite chiar din interiorul breslei, pentru că nu ar face faţă unor elementare norme deontologice de conduită, l-am întrebat pe Petru Macovei, secretarul Consiliului de presă, organizaţie preocupată de respectarea eticii în mass-media, cum se explică această aparentă „deprofesionalizare” în curs a presei:
„Suntem martorii unor efecte adverse a liberalizării pieţei. Avem mai multe instituţii. Mai mult nu înseamnă neapărat şi mai calitativ. Există şi o explicaţie obiectivă: au fost angajaţi mai mulţi jurnalişti fără cunoştinţe şi practică suficientă, iar în, situaţia în care editorii sunt interesaţi mai mult de raiting decât de respectarea deontologiei profesionale, asistăm la aceste lucruri. Din păcate, dacă lucrurile nu vor fi remediate, s-ar putea întâmpla ca în timp aceste instituţii să compromită breasla şi să reducă încrederea în presă. Corespunzător şi libertatea va fi influenţată în prost”, ne-a spus Petru Macovei.
Într-un memoriu difuzat astăzi, ONG-urile moldoveneşti preocupate de libertatea presei recomandă autorităţilor să se abţină de la presiuni politice asupra CCA şi să-şi manifeste voinţă pentru o reformă autentică a audiovizualului public.
