Primul sondaj „Reintegrat”

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Primul sondaj de opinie făcut pe ambele maluri ale Nistrului: de ce transnistrenii se declară mai mulţumiţi de felul în care trăiesc? Şi cât de liberă a fost şi este presa în regiunea transnistreană? Discutăm astăzi cu oaspeţii ediţiei, analistul politic Arcadie Barbăroşie şi jurnalistul Ernest Vardanean.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Fiecare al şaselea locuitor al regiunii transnistrene îşi vede nepoţii cetăţeni ai Republicii Moldova ca stat reîntregit cu Transnistria, arată rezultatele unui sondaj sociologic realizat în premieră pe ambele maluri ale Nistrului. Cercetarea Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, citată de Adevărul, mai arată că aproape 60 la sută din respondenții de pe malul drept al Nistrului și-ar dori ca urmașii lor să trăiască în Republica Moldova cu Transnistria parte integrantă. Totodată, jumătate din respondenţii din Transnistria a spus că nu vor reintegrarea ţării, în timp ce pe malul drept numai 10 la sută sunt împotriva reîntregirii. Fiecare a treia persoană, pe ambele maluri, a ezitat să dea un răspuns. Totuşi, majoritatea absolută a respondenţilor au spus că-şi doresc ca societatea civilă, autoritățile şi cetăţenii de rând să se întâlnească mai des și să colaboreze cu diverse ocazii. Sondajul mai arată că locuitorii Transnistriei sunt mai optimiști, peste 60 la sută dintre aceştia cred că lucrurile se mişcă în direcţia cea bună, spre deosebire de 37 la sută a locuitorilor de pe celălalt mal. Totuşi, majoritatea respondenţilor, pe ambele maluri, sunt nemulţumiţi de nivelul de trai. Iar în timp ce locuitorii de pe malul drept, potrivit sondajului, cel mai mult se tem de sărăcie şi de Dumnezeu, frica cea mai mare a oamenilor din Transnistria este de un nou război.

Potrivit unui nou raport al organizaţiei Freedom House privind starea libertății în lume, dat publicității în ajunul zilei mondiale a libertăţii presei, Republica Moldova a rămas şi în 2011 în categoria țărilor cu o presă parțial liberă, chiar dacă punctajul dat de Freedom House s-a îmbunătățit cu un punct față de anul precedent. Totodată, potrivit prestigioase organizaţii cu sediul la Washington, în spaţiul post-sovietic există numai trei ţări cu presă parţial liberă: Moldova, Georgia şi Ucraina, iar aceasta din urmă este în pragul de a intra în grupa ţărilor cu presă neliberă. Potrivit clasamentului Freedom House, România are şi ea o presă parțial liberă.

Şi tot de Ziua mondială a libertăţii presei, marcată pe 3 mai, organizaţia Reporteri fără frontiere a informat că de la începutul anului au murit 21 de jurnalişti şi 6 persoane private, care postau ştiri şi informaţii în internet. Majoritatea cazurilor s-au înregistrat în zone de conflict, cum ar fi Siria şi Somalia. Ceea ce însemnă că, odată la cinci zile, o sursă de informaţii a fost ucisă, precizează Reporteri fără Frontiere.

Preşedintele Nicolae Timofti s-a declarat convins că relaţiile dintre Republica Moldova şi România nu se vor schimba odată cu schimbarea guvernului de la Bucureşti. Nicolae Timofti s-a aflat într-o vizită oficială în România, la invitaţia omologului său Traian Băsescu. Este a doua sa vizită pe care Timofti a făcut-o în străinătate după preluarea mandatului, prima fiind la Bruxelles. Într-o conferinţă de presă comună, președintele român Traian Băsescu a spus că el și omologul său de la Chișinău Nicolae Timofti sunt de părere că de ambele părți ale Prutului locuiesc mai ales „români” și că discuțiile privind „minoritatea moldovenească” provoacă confuzii pe plan internațional. „Am concluzionat că suntem două state independente și suverane având ca locuitori în mod preponderent românii”. Liderul moldovean, care a trecut un așa-numit „test al statalității” impus de socialiști ca să fie ales președinte, nu a comentat declarația lui Băsescu.

Premierul Vlad Filat a lăudat succesele guvernului său pentru depășirea crizei economice la un „miting al solidarității” în centrul Chişinăului de 1 mai. „Am depășit perioada crizei, am depășit perioada de stabilizare, iar în fața noastră avem o mare șansă pe care o putem realiza doar fiind solidari”, a spus Filat. La mitingul de 1 mai organizat de guvern, sindicate și patronate, Filat a declarat că țara a trecut prin momente grele, dar este pe drumul cel bun. La Tiraspol, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a adresat un mesaj de felicitare locuitorilor regiunii, în care spune între altele că în condiţiile economice de astăzi dificile, citez, „trăinicia statului depinde numai munca dedicată şi eficientă şi fiecăruia”.

Premierul Vlad Filat a informat la o întâlnire cu vinificatorii şi viticultorii că producătorii moldoveni vor avea posibilitatea să exporte vin în Rusia nu doar prin cele două terminale existente, ci prin toate punctele vamale. Filat a atras însă atenţia că agenţii economici care nu vor asigura calitatea produselor vor fi excluşi de pe lista întreprinderilor exportatoare.

***

Europa Liberă: Aşadar, a fost dat publicităţii un nou sondaj de opinie, realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS şi cercetarea sociologică a fost făcută în premieră pe ambele maluri ale Nistrului. Ca şi în alte sondaje trecute, şi de data aceasta moldovenii par sa fie divizaţi absolut în părţi egale şi în ceea ce priveşte încrederea în partidele politice – între comuniştii din opoziţie şi reformiştii din Alianţa pentru Integrare Europeana, ca şi între cei care vor o Moldovă în Uniunea Europeană şi cei care o vor într-o organizaţie dominată de Rusia. Interesant în acest sondaj de opinie este şi faptul că stabilitatea şi stagnarea, asociate de obicei cu sistemele autoritare, par sa fie agreate de transnistreni mai mult decât de moldovenii de pe partea cealaltă a Nistrului, transnistrenii fiind mai mulţumiţi de viaţa lor. Despre acest aspect a stat de vorbă Vasile Botnaru cu unul din autorii studiului, directorul Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroşie:

- De ce în Transnistria starea de spirit este mai optimistă în comparație cu malul drept al Nistrului? După ce că în Transnistria, cel puțin așa se consideră, regimul este mai dur, mai autoritar, în comparație cu democrația din partea dreaptă a Nistrului. Este vorba de o problemă generală? Și de ce aceste regimuri dau mai multe speranțe și iluzia stabilității decât regimurile, dacă nu democratice, apoi în tranziție?

Arcadie Barbăroșie: ,,Aş începe să răspund la întrebarea Dvs. prin a analiza o altă întrebare din acest sondaj, care sună cam în felul următor: câte persoane din țară credeți că se tem să spună liber ceea ce gândesc? Din acei 285 de respondenți de pe malul stâng al Nistrului, 42,57% au zis că mulți și foarte mulți cetățeni, persoane se tem să spună liber ceea ce gândesc. Cred că răspunsul la această întrebare este simptomatic. Că într-un regim autoritar, totuși, lumea se teme să zică ceea ce gândește. Şi noi trebuie să ținem cont de acest coeficient atunci când analizăm răspunsurile la toate celelalte întrebări. Dar, pe de altă parte, în regimuri totalitare autoritare mass media nu este liberă, cetățeanul crede că situația este stabilă, și așa și este - nu au loc lupte politice, nu au loc altercații politice, nu au loc demonstrații, etc. Deci, cetățeanul consideră că lucrurile sunt pentru cetățeanul simplu mult mai stabile – administrația lucrează, se creează iluzia unei bunăstări.

Ceea ce spun eu Dvs. o să vedeți sigur că și la alte întrebări, pentru că cetățenii din stânga Nistrului sunt mai optimiști în ceea ce privește situația economică, mai optimiști în ceea ce privește viitorul, etc. Lucruri de acest tip cred că sunt caracteristice societăților totalitare, unde, în primul rând, cetățeanul se teme să spună deschis ceea ce gândește, şi în al doilea rând, o bună parte din cetățeni chiar sunt siguri că situația este bună, este pozitivă. Ei apreciază foarte înalt activitatea guvernului…

Dacă o să vă uitați la încrederea în guvern, exact același lucru o să vedeți. În guvern, în Parlament. Straniu e că încrederea în biserică este mai joasă pe malul stâng decât pe malul drept al Nistrului. Lucrurile acestea, zic încă o dată, sunt caracteristice pentru aceste regimuri totalitare în care libertatea de expresie este o chestiune poate declarată pe unele locuri, dar sigur că nu este asigurată, în care critica nu există, în care mass media nu este liberă și nici nu ne putem aștepta la altceva, de fapt.”

Europa Liberă: Directorul IMAS, Doru Petruți, comentând răspunsurile la întrebările referitoare la starea de spirit, spunea că în general grupul de vârsta de peste 60 de ani face media mai înaltă de optimism în stânga Nistrului. Este un grup care nu se teme, probabil, să vorbească. Dar este de luat în seamă această categorie de vârstnici atunci când se ia temperatura stării de spirit?

Arcadie Barbăroșie: ,,Eu aici aș face iarăși încă o corecție: totuși eșantionul este foarte mic, doar 285 de persoane chestionate de malul stâng al Nistrului, eroarea este de șase la sută. Și atunci când vorbim de acest mic grup de peste 60 de ani, în număr absolut și mai puține au fost chestionate. Trebuie să fim foarte atenți atunci când facem afirmațiile de acest tip. Dar dacă mă uit la alte grupuri de cetățeni, văd că de fapt și în alte grupuri tendința este cam aceeași, cam similară.”

Europa Liberă: Dar care grup credeți că este o hârtie de turnesol, care ar fi reprezentativă pentru a ști exact starea de spirit?

Arcadie Barbăroșie: ,,Nu cred că există un asemenea grup. Zic încă o dată: dacă e să analizăm întrebarea încrederea în instituții și dacă ne uităm pe malul stâng al Nistrului: în guvern – 76 la sută au încredere, în Parlament iarăși 75 la sută, etc. Deci, este foarte înaltă încrederea în instituții și dacă ne uităm la vârstă vedem că nu prea este mare variația. Mai mult decât atâta: nivelul de încredere în guvern, spre exemplu, este mai înalt în rândul tinerilor decât în rândul celor de 60 de ani. Adică lucrurile nu sunt bătute în cuie, ca să zic așa.”

Europa Liberă: Regimul de la Tiraspol, în general, este unul mai paternalist decât cel de pe malul drept al Nistrului?

Arcadie Barbăroșie: ,,Dacă e să vorbim de sistemul politic, cu toate aproximările și toate notele respective că este un regim nerecunoscut, etc., pe malul stâng al Nistrului avem un pseudo-stat, stat nerecunoscut cu regim prezidențial, pe când pe malul drept avem un regim parlamentar. Și lumea în sensul acesta sigur că este o diferență mare – pe malul stâng al Nistrului avem o societate mult mai paternalistă. Lucrurile nu prea s-au schimbat din perioada sovietică. Și în acest sens probabil homo soveticus este mult mai răspândit, formează un segment mult mai larg în societatea de pe malul stâng al Nistrului decât pe malul drept al Nistrului.

În general aveți dreptate Dvs. – da, în partea stângă avem o societate mult mai paternalistă și de fapt sistemul politic, iarăși, încă o dată, cu toate rezervele de rigoare, este unul prezidențial, pe când aici pe malul drept avem totuși o republică parlamentară. Și lumea înțelege lucrul acesta. Dacă o să vă uitați la întrebarea: cine are cea mai multă putere, o să vedeți că pe malul drept al Nistrului consideră pe bună dreptate că Executivul, Guvernul are cele mai multe competențe.”

***

Europa Liberă: Pe 3 mai, în întreaga lume a fost marcată Ziua internaţională a libertăţii presei. Moldova este în continuare plasată în zona ţărilor cu o presă parţial liberă, dar, partea bună este că în aceasta categorie, din ţările foste ale Uniunii Sovietice, - cu excepţia Ţărilor Baltice, aflate în Uniunea Europeana de ani buni, – se află numai Moldova, Georgia şi Ucraina, după cum a declarat Europei Libere vicepreşedintele pentru analize şi strategii de la organizaţia Freedom House, Christopher Walker: „Moldova este una din cele trei ţări ca având o presă parţial liberă din fosta uniune Sovietică şi au fost făcute progrese în Moldova la nivelul reformei politice în ultimii ani şi aceste progrese se văd şi la nivelul presei. Moldova se află la mijloc, după criteriile noastre, dar dovedeşte o capacitate de schimbare şi noi speram că această traiectorie va continua”. Europa Liberă a vrut să afle şi care este situaţia presei în regiunea transnistreană, iar corespondenta noastră Alla Ceapai a stat de vorbă cu jurnalistul Ernest Vardanean:

Ernest Vardanean: „În regiunea transnistreană cel mai mare obstacol a fost guvernarea lui Igor Smirnov. Presa de stat a fost foarte cenzurată, fiecare redactor şef ştia foarte bine despre ce nu poate să vorbească şi despre ce se poate sau chiar trebuie să vorbească. Acele media care erau presupuse ca fiind libere sau parţial independente, de asemenea, nu au fost atât de libere. Pur şi simplu, le-a fost frică să vorbească la temele delicate ale vieţii transnistrene. Ele ştiau că este un fel de autocenzură şi de aceea se ţineau în cercuri foarte restrânse, să zic aşa. Şi nu era vorba de libertatea presei chiar în instituțiile mass-media independente, private.”

Europa Liberă: Dar care ar fi fost cele mai sensibile subiecte despre care un jurnalist, dacă ar fi scris, putea să fie, de exemplu, sancţionat?

Ernest Vardanean: „Cea mai sensibilă chestie ar fi fost jaful Transnistriei, jaful bogăţiei Transnistriei, am în vedere privatizarea ilegală a întreprinderilor, operaţiunile ilegale cu mijloacele financiare, contrabanda ş.a.m.d. Adică toate fărădelegile pe care le-a comis regimul lui Igor Smirnov au fost un tabu absolut pentru Transnistria. Deşi toată lumea ştia foarte bine ce se întâmplă, totuşi, toată lumea tăcea, fiindcă oamenilor le era frică să vorbească. Dat fiind faptul că nu mai este la guvernare domnul Smirnov, dat fiind faptul că s-a schimbat puterea la Tiraspol, putem presupune că sunt mai puţine impedimente pentru dezvoltarea libertăţii presei din regiunea transnistreană, însă eu nu pot spune că deja presa transnistreană este liberă.”

Europa Liberă: Recentul raport Freedom House califică presa din Republica Moldova ca fiind parţial liberă. Acest lucru este valabil şi pentru Transnistria?

Ernest Vardanean: „Acum eu pot spune că presa transnistreană este mai liberă decât pe timpul lui Igor Smirnov, dar nu aş vrea să spun că este deja liberă în sensul comun al acestui cuvânt . Da, bine, este mai multă libertate acum în regiunea transnistreană, dar trebuie să mai aşteptăm să vedem ce va fi în continuare cu presa, va fi tot mai liberă în continuare sau vor apărea nişte alte pârghii de influenţă din partea lui Evghenii Şevciuk. ”

Europa Liberă: Domnule Vardanean, pe malul drept al Nistrului presiunile politice asupra presei parcă au dispărut, dar mai mulţi experţi spun că există mari presiuni economice cu care se confruntă mass-media. În Transnistria e aceeași situaţie?

Ernest Vardanean: „Da, este valabil şi pentru presa transnistreană. În acest sens, eu aş spune că presa care este aşa tradiţional numită independentă sau privată, totuşi nu este independentă, pentru că este privată. Pur şi simplu, trebuie să ia seama de opinia şi poziţia stăpânului ei. Este vorba, de exemplu, de postul de televiziune TSV, care nu este de stat, care este privată, aparţine companiei pe care o ştim noi toţi, dar totuşi nu este independentă şi niciodată nu a fost. Când colegii mei veneau la Tiraspol din Chişinău sau din Occident şi îmi spuneau că uite este TSV un post liber, îi spuneam că greşesc amarnic, nu este independentă presa asta, este privată şi este pusă în anumite limite. A fi privat, a fi sub un stăpân nu înseamnă a fi independent, cu părere de rău.”

***

Europa Liberă a căutat să afle şi ce cred locuitorii de rând din stânga Nistrului despre libertatea presei în regiune şi dacă au simţit schimbări odată cu instalarea unei administraţii?

– Не обсуждаются самые болевые вопросы публично ни в каких средствах массовой информации. Только на социальных форумах различных можно найти какую-нибудь информацию, которая в принципе соответствует реальности нашей. То есть, каждый день можно свежую найти информацию. Нет репортерской прессы, слишком заготовленные репортажи, слишком они такие… правильные и откорректированные.

– Свободная пресса в моем понимании – это пресса, которая выражает мнения вне зависимости от власти, вне зависимости от существующего режима. В нашем государстве, я считаю, пресса подчинена в основном нашей власти и средства массовой информации не являются свободными в прямом смысле слова. Но свобода в моем понимании – это не только право писать различные чернухи-порнухи и прочее, а высказывать различные мнения о различных аспектах жизни. К сожалению, если посмотреть на наши газеты «Приднестровье, «Днестровская правда», они высказывают в основном одну официальную точку зрения на все аспекты нашей жизни.

– Нет, свободной прессы у нас в Приднестровье нет, поэтому хотелось бы, чтобы люди излагали свои мысли, взгляды открыто. Мешает скованность, закрытость, надо больше свободы, не только для печати, а для всего.

– Да, она и была свободная, мне кажется. Ну, например, при выборах было различное количество газет, где каждый мог выразить свою точку зрения, свою принадлежность к той или иной партии, к тому или иному кандидату в президенты. С того времени ничего вроде не изменилось …

– Да, у нас в Приднестровье свободная пресса. И стало свободнее. Ну, появились журналы, в которые могут писать любые поэты свои стихи, даже начинающие, и они не подвергаются критике, эти стихотворения

– Мало что читаю приднестровское. Так, телевидение смотрим… Есть люди, которым доверяю, и есть люди, которым не доверяю. Я так… смотрю и вижу по их глазам, кто врет. Вот сейчас в последнее время президенту новому доверяю, что говорит, я вижу его, как он разогнал ту команду и что сейчас делается. Молодежь, должна идти молодежь.

– Есть официальная, так сказать, есть и оппозиционная, насколько я знаю. Во всяком случае, была раньше. Какие-то факты, конечно, объективно верны, но трактовка этих фактов, я думаю, везде субъективна, в зависимости от политических взглядов или от чего-нибудь другого.

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.