Goana după senzaţional şi drepturile copiilor

Unele instituţii de presă, mai cu seamă televiziunile, prezintă cu lux de amănunte cazuri şocante în care sunt implicaţi copiii, fără să se îngrijească de consecinţele acestui gen de reportaje. Este concluzia la care a ajuns Consiliul de Presă, instituţie de autoreglementare în mass-media, care condamnă practicile unor posturi TV de a exploata senzaţionalul pentru obţinerea cotelor maxime de audienţă, sacrificând norme profesionale general acceptate.

Consiliul a lansat un apel adresat comunităţii media din R.Moldova, îndemnând jurnaliştii „să abordeze astfel de subiecte doar atunci când interesul public prevalează asupra interesului privat, iar dacă decid să mediatizeze cazurile de suicid să o facă profesionist şi echilibrat, respectând dreptul la viaţă privată şi demnitate al victimelor şi membrilor familiilor acestora”. Aceasta, după ce săptămâna trecută cel puţin 3 posturi TV au fost avertizate privind modul neprofesionist în care au reflectat două cazuri de suicid a unor minori.

Ludmila Andronic, preşedinta Consiliului de Presă, spune că tendinţa jurnaliştilor de a da prioritate ştirilor senzaţionale în detrimentul respectării normelor deontologice devine alarmantă:

„Jurnaliştii trebuie să vină în susţinerea interesului public şi nu să urmărească senzaţionalul sau înfricoşarea societăţii sau, în cazuri şi mai grave, este vorba despre relatarea unor tehnici de suicid care pot să genereze ulterior alte reacţii de acest gen printre minori”.

Ludmila Andronic s-a arătat îngrijorată şi de lipsa de reacţie a instituţiilor de presă care au ajuns în vizorul Consiliului de Presă:

„Noi am apelat la CCA, încercând să-l facem aliat în lupta cu senzaţionalul în ce priveşte relatarea unor subiecte despre copiii victime sau copiii care s-au sinucis. Din păcate, participarea dânşilor rămâne doar declarativă, iar în ce priveşte cum au reacţionat televiziunile, ele nici nu catadicsesc să vină la şedinţele Consiliului să ne spună de ce se întâmplă aşa şi noi concluzionăm că goana după senzaţional prevalează în faţa rigorilor profesionale”.

Editorii posturilor TV vizate de către Consiliul de Presă au evitat să discute la subiectul vizat, iar reprezentanţii Consiliului Coordonator al Audiovizualului spun că în prezent pregătesc mai multe modificări la legislaţie care să protejeze imaginea copilului în mass-media.

Mihaela Gherasim, autoarea unui talk show la TV Prime, deşi nu îndreptăţeşte în niciun fel subiectele în care nu se respectă drepturile copiilor, spune, totuşi, că, de multe ori, gafele jurnaliştilor se datorează goanei de a da primul un subiect senzaţional:

„Tocmai din cauză că există concurenţă, cine primul filmează, din cauza asta se uită de anumite norme deontologice pe care trebuie să le respectăm. În cazul relatărilor de săptămâna trecută cred că nu s-a făcut tendenţios, ci pur şi simplu din graba de a face primul, uiţi de anumite norme. Asemenea cazuri însă sunt excesiv de multe la posturile TV de la noi”.

Experta în monitorizarea presei privind drepturile copilului Ina Prisăcaru sugerează jurnaliştilor să-şi pună întrebări dacă nu dăunează mai mult decât îl ajută pe copilul despre care scriu:

„Sunt subiecte într-adevăr grave şi încălcări fundamentale ale drepturilor omului, problema este în calitatea şi corectitudinea abordării unor astfel de subiecte. Jurnaliştii încalcă normele deontologice şi aşa dăunează şi mai mult copilului care şi aşa suferă. Se insistă pe detalii şocante , pe descrieri cum s-a produs violul sau altă situaţie care vizează copilul, se accentuează suferinţa lui fizică, dar nu se merge pe partea cealaltă , să se vadă de ce copilul a ajuns într-o situaţie limită”.

Avocaţii care apără copiii victime în procesele de judecată spun că legislaţia Republicii Moldova nu reglementează modul în care poate fi folosită imaginea copilului în mass-media, aşa cum se întâmplă în ţările Uniunii Europene. Totuşi, jurnaliştii trebuie să ţină cont de normele forurilor internaţionale în domeniu, susţine avocata Tatiana Catană. Avocata precizează că jurnaliştii pot să dăuneze copilului chiar şi atunci când încearcă să respecte normele deontologice, dacă nu se asigură că au luat toate măsurile de protecţie a copilului victimă:

„Într-un caz pe care l-am avut eu, imaginea fetei a fost ascunsă, nu s-a dat localitatea, ci doar raionul, dar a fost arătată mama ei şi după ce Televiziunea naţională a pus pe post acest subiect m-a sunat mama plângând că deja cunoaşte tot satul. Până la urmă fata a fost nevoită să-şi schimbe şcoala”.

Cel puțin 20 de organizații și instituții media au semnat, la sfârşitul săptămânii trecute, o declarație prin care și-au asumat respectarea principalelor reguli de scriere în cazul articolelor despre copii, pentru a le proteja drepturile. Declarația a fost lansată în cadrul Expoziției „Mass-media și drepturile copiilor”, organizată de Centrul de Investigații Jurnalistice și UNICEF. Publicațiile s-au angajat, între altele, să respecte dreptul fiecărui copil la tratament non-discriminatoriu, să abordeze copiii cu respect și demnitate și să asculte opinia lor în procesul realizării materialelor de presă.