Linkuri accesibilitate

10 ani de Cronograf


Virgil Mărgineanu: actuala ediţie a Festivalului de film documentar este cea mai bogată: 18 filme din 19 ţări numai în secţiunea principală.


Azi la Chişinău se deschide festivalul internaţional de film documentar Cronograf. Ediţia din acest an este a zecea la număr şi are cea mai generoasă ofertă. Numai la Secţiunea Principală în competiţie participă 18 filme din 19 ţări. Organizatorii au planificat însă proiecţii şi în afara concursului, după cum veţi auzi de la directorul festivalului Virgil Mărgineanu cu care a discutat Lucia Diaconu.

Virgil Mărgineanu: „Am hotărît să facem pe lîngă concursul de bază al Festivalului Cronograf şi proiecţii ale filmelor în afara concursului. Prima zi, adică azi, începînd cu ora 12.00, vom avea proiecţia filmelor One World România. E vorba de festivalul filmelor documentare cu tematica drepturilor omului, care vine la Chişinău. După care o altă secţiune interesantă, în afara concursului, este proiecţia tematică „Femeia între curaj şi rezistenţă”. Această proiecţie va avea loc pe 14 mai, începînd cu ora 14.00. După asta pe 18 mai, după festivalul nostru, vom avea Cronograf la Muzeu. E o tradiţie mai veche deja în care filme documentare cu tematică istorică le vom prezenta la Muzeul de Istorie şi Arheologie al Moldovei”.

Europa Liberă: Dvs. organizaţi acest festival de 11 ani, dacă nu greşesc. Ce urmăriţi cu acest festival?

Virgil Mărgineanu
Virgil Mărgineanu
Virgil Mărgineanu: „Foarte multe lucruri urmărim. Sper ca măcar jumătate din ele să se realizeze. E vorba, în primul rînd, de a aduce filme documentare noi sau recent realizate în afară, în aşa fel încît să putem prezenta publicului din Moldova realizările în domeniul filmului documentar de pe întreg globul pămîntesc. Pentru că aşa a fost. Chiar dacă facem o statistică, am mai spus-o, avem filme din peste 50 de ţări, ceea ce înseamnă un sfert din globul pămîntesc. Şi cel puţin un regizor, un producător sau un realizator din acea ţară cunoaşte despre Moldova, despre Chişinău şi Cronograf. Deci am promovat un pic Moldova şi în afară. Încercăm însă să susţinem şi să promovăm şi produsele autohtone. Sau să încurajăm producătorii autohtoni să realizeze filme documentare”.

Europa Liberă: Se justifică eforturile dvs.?

Virgil Mărgineanu: „Al treilea punct mai puţin. Primele două - da”.

Europa Liberă: De ce nu aţi reuşit să-i motivaţi pe producătorii de la noi să facă mai mult film documentar?

Virgil Mărgineanu: „Nu pot să spun categoric că nu am reuşit. Ba pot să vă dau cîteva exemple în care sînt deja regizori care participă la fiecare ediţie a Cronograf-ului, chiar dacă filmele lor nu întotdeauna trec preselecţia. Dar cel puţin s-au străduit, au venit, au depus cerere, au făcut un film pe an, ceea ce este foarte bine. Sînt puţini. Noi ne-am fi dorit să fie mai mulţi. Din păcate, cred că unii vor să facă mai multe proiecte comerciale, vor să facă mai multe spoturi, clipuri, şi lasă filmele documentare pe planul doi sau chiar trei. Sperăm că atunci cînd vom avea un Centru Naţional al Cinematografiei se va putea susţine măcar începutul realizării unor filme sau parţial producţia acestora. Deocamdată trebuie să recunoaştem că din Moldova avem o participare slabă”.

Europa Liberă: Dle Mărgineanu, de ce i-aţi recomanda dvs. unui spectator să privească un film documentar?

Virgil Mărgineanu: „Pentru că filmul documentar reprezintă realitatea care ne înconjoară. Dacă vreţi, într-un film documentar vedem oglinda societăţii în care trăim. Filmul documentar nu e o invenţie a cuiva, nu e un scenariu al unui regizor care a visat noaptea o idee şi a doua zi a pus-o pe hîrtie şi pe ecran. Filmul documentar e un caz real din viaţă, o descriere a unui fenomen sau a unei persoane care poate fi alături de noi sau în cealaltă parte a globului pămîntesc. În felul acesta, putem descoperi ceea ce ne interesează pe noi sau ceea ce credeam că nu ne interesează, dar care apoi ne face să reflectăm”.

Europa Liberă: Totuşi, de ce filmul documentar nu este aşa de popular ca cel de ficţiune?

Virgil Mărgineanu: „Pentru că are nişte subiecte mai complicate, poate, mai puţin plăcute în unele cazuri. O ficţiune, comedie, sau SF e mai uşor de acceptat, iar cînd privim un film documentar dăm de nişte lucruri care nu ne plac sau care sînt mai greu de înţeles, dar acesta e filmul documentar, asta e realitatea. Cu toate că începe să apară şi dragostea faţă de filmul documentar. Cel puţin, există cîteva canale de televiziune care difuzează doar filme documentare şi ele au un rating destul de mare. Lumea începe să privească filme istorice, geografice, filme Discovery etc.”
XS
SM
MD
LG