Ziua Muncii, Ziua Victoriei, Ziua Europei… toate aceste zile au fost si sunt sărbătorite şi in Moldova. Sunt ele însă motive de coalizare sau de dezbinare a societăţii ? Este una din intrebările la care răspunde istoricul şi analistul Gheorghe Cojocaru într-un interviu consemnat de Vasile Botnaru.
Gheorghe Cojocaru: „Începutul lunii mai este unul plin de semnificații istorice: un 1 Mai muncitoresc, urmat de 8 Mai, ziua înfrângerii Germaniei, și de 9 Mai, ziua Victoriei Uniunii Sovietice în cel de-al doilea război mondial și zi a Europei unite, iar în contextul social de astăzi peste toate acestea se așterne și o largă polemică asupra rosturilor unor asemenea date istorice. Societatea din Republica Moldova este încă departe de a se edifica cu claritatea necesară asupra originii și importanței tuturor acestor evenimente și încă mai departe de a ajunge la o abordare consensuală asupra subiectelor respective, cu o puternică încărcătură istorică”.
Europa Liberă: Dacă tot stau ciucure în calendarul lunii mai, ar putea oare aceste sărbători să unească în jurul lor oamenii?
Gheorghe Cojocaru: „Deocamdată, după cum se vede, nu pot, dar ceea ce s-ar putea, poate odată cu scurgerea timpului, este să nu se ajungă la un comportament sfidător în relațiile dintre oameni, să se găsească suficient spațiu public și pentru unele date, și pentru altele și să se ofere condiții egale pentru ca adevărul istoric să iasă la suprafață și să câștige recunoașterea publică. Este destul de dificil ca aceasta să se întâmple realmente, dar dacă aceasta nu va constitui un obiectiv asumat de autorități, dar și de societatea civilă, în egală măsură, societatea riscă să rămână una atomizată la nesfârșit”.
Europa Liberă: Luna mai mai oferă un prilej - 16 mai 1812, când, în urma Păcii de la București, Basarabia a fost rupta de la Țara Moldovei și anexată Imperiului Rusiei. Cum este apreciată astăzi această dată, cîn se implică puternic factorul politic?
Gheorghe Cojocaru: „200 de ani în urmă s-a comis o nedreptate istorică, o nedreptate cu profunde consecinţe dramatice pentru evoluțiile spațiului dintre Prut și Nistru, numit ulterior Basarabia, dar și pentru populația românească de dincolo de Prut. La o depărtare de 200 de ani, este de datoria istoricilor, și nu numai a istoricilor, să reconstituie imaginea adevărată a acelui eveniment dramatic, să reliefeze toate dimensiunile acestei drame și să analizeze cu atenție consecințele pe termen imediat și lung ale anexării de la 1812”.
Europa Liberă: Cum are de gînd să consemneze acest eveniment depozitarul ştiinţei istorice academic, Academia de Științe?
Gheorghe Cojocaru: „Ținând cont de interesul mare public și academic față de ceea ce s-a consumat 200 de ani în urmă în spațiul nostru, Academia de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu Academia Română, au inițiat organizarea unei conferinţe științifice internaționale, care va avea loc pe 14-16 mai, la Chişinău şi la Iaşi, inițiativă susținută de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău. La această reuniune, la care vor participa specialiști din mai multe țări, se vor confrunta diverse puncte de vedere, pe alocuri chiar antagonice, dar această dezbatere este necesară, polemica este necesară pentru a mișca înainte cunoașterea istorică. Este mult mai bine ca anume istoricii să polemizeze pe marginea acestui subiect, și pe marginea altor subiecte, decât ca asemenea polemici să antreneze actorii politici, care într-o societate democratică au o altă misiune”.
