Ce să înţelegem din logica moldovenilor care văd în Federaţia Rusă cel mai bun aliat?

Valentina Ursu: Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit. Unii experţi consideră că şi de la 20 de ani de la proclamarea independenţei, Republica Moldova continuă să oscileze între Est şi Vest, iar până acum nu a reuşit să-şi formeze exact şi să-şi legifereze interesele sale naţionale. La acest sfârşit de săptămână încercăm să înţelegem logica moldovenilor, care văd în Federaţia Rusă cel mai bun aliat.

În această săptămână a depus jurământul preşedintele rus Vladimir Putin, ceremonie însoţită de proteste de stradă. Duma de stat l-a votat pe fostul preşedinte, Dmitri Medvedev, în funcţia de premier. O rocadă privită cu mult scepticism la Moscova, dar şi în lumea occidentală. Potrivit însă unui recent sondaj de opinie reintegrat, efectuat de IMAS, circa 60 la sută dintre moldovenii de pe malul drept, şi circa 80 la sută dintre cei de pe malul stâng al Nistrului consideră Federaţia Rusă drept cel mai bun prieten al Republicii Moldova. Europa Liberă a stat de vorbă despre acest subiect la întâmplare cu câţiva locuitori din comuna Budeşti.


-Unde trebuie să meargă Moldova? Spre Rusia sau spre Occident?

-„Da unde îţi trebuie dumitale?

Europa Liberă: Da mata unde vrei?

-„Unde vreau? Ne nado nam CSI. Eu în Moscova de opt ori am fost.”

-„Soţul a fost şi el plecat în Federaţia Rusă, vreo doi ani cam a circulat Moldova-Rusia.”

Europa Liberă: Şi a câştigat acolo bani?

-„Da, s-a făcut nunta, s-a pornit casa şi stăm pe loc. Dar oricum tindem spre Europa.”

Europa Liberă: De aici de la Budeşti lume multă munceşte în Federaţia Rusă?

-„Da, că e fără viză, cu paşaportul şi atât. Poate asta este o scuză.”

Europa Liberă: Poate din simplul motiv că ai paşaportul, ai urcat la tren şi ai plecat în Rusia şi munceşti acolo?

-„Da, plus la asta – limba, limba rusă. Engleza noi, tineretul mai mult o cunoaştem, dar părinţii noştri totuşi rusa o cunosc mai bine.”

Europa Liberă: De ce în aceste sondaje de opinie moldovenii spun că cel mai bun prieten, cel mai mare aliat al Moldovei este Federaţia Rusă?

-„Omul unde merge şi acolo vede că îi e bine, acolo spune că este aliat. Trebuie să culegem ceva experienţă de la alţii.”

Europa Liberă: Care experienţă ar fi mai de folos pentru Moldova?

-„Moldova ar fi bine să aibă legături şi cu CSI-ul, să meargă şi în Europa.”

Europa Liberă: Unde aţi vrea să ajungă Moldova?

-„Da să vă spun cinstit eu singur nu ştiu la ce o să ieşim şi cum o să ieşim.”

Europa Liberă: Spre ce ţări trebuie să meargă Moldova? Spre Europa? Spre CSI?

-„Spre Europa, pentru o viaţă mai decentă, pentru a fi liberi.”

Europa Liberă: Avem aceste sondaje de opinie, în care respondenţii spun că Federaţia Rusă ar fi cel mai bun prieten al Republicii Moldova. Cum se explică acest lucru?

-„Federaţia Rusă? Fiecare are interesele lor.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că marea majoritate a moldovenilor consideră că Rusia este cel mai bun prieten, cel mai mare aliat?

-„Cândva era marea Uniune, poate de atunci. Li-i dor de fratele mai mare.”

-„Părinţii noştri, de exemplu, au trăit în Uniunea Sovietică şi au trăit bine, după cum spun ei. Noi, tineretul, vedem că în Europa e mai bine. Cu toate că şi în Federaţia Rusă nu e rău.”

Europa Liberă: Credeţi că bunăstarea Republicii Moldova depinde şi de politica ei externă, încotro merge, spre Occident, spre Răsărit?

-„Da, păi mergem spre Uniunea Europeană pentru a trăi mai bine. Dar cum şi când, şi unde nu se ştie.”

-„Moldova se împarte în bogaţi şi săraci. E jale. E jale mare ce e cu săracii şi cum trăiesc bogaţii. Noi ştim cum trăiesc alţii, care trăiesc. Dar noi nu trăim, noi existăm pur şi simplu şi asta e.””

-„Toţi se trag la Europa.”

-„Mai mult spre Europa pentru că este şi mai plătit acolo şi condiţiile de trai sunt mai bune. Cultura din Europa cu cultura din Federaţia Rusă este diferenţiată prin multe.”

*

Europa Liberă: Şi primarul de Budeşti, Nina Costiuc, optează atât pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Uniunea Europeană, cât şi cu Federaţia Rusă.

Nina Costiuc: „Şi înspre Est şi înspre Vest. De ce toţi tind ca să fim prieteni cu ruşii. Şi ruşii la fel. Deci, dă să fim realişti, să ne uităm real la lucruri şi să ne stimăm unul pe altul. Ce înseamnă Est, Vest? Este o lume care trebuie să fie integră, care să poată să pună priorităţi pentru oameni, pentru bunăstarea lor. Ce credeţi că Vestul ne aşteaptă cu mâinile deschise? Noi trebuie să vedem cine suntem noi pentru Vest şi pentru Est.”

Europa Liberă: Dar cine este Moldova pentru Vest? Şi cine este Moldova pentru Est?

Nina Costiuc: „O bucată de pământ, tranzitează toţi prin ea şi n-aş vrea ca să rămână gunoiul aici. Noi trebuie să fim cu demnitate, să avem legile, pe care le respectăm în primul rând noi, şi să le respecte şi cei care trec. Să ne respecte şi pentru a te respecta trebuie singur să ai demnitate.”

Europa Liberă: Personal vă interesează politica promovată de Putin, Medvedem? Sau politica promovată de Merkel, Hollande, Băsescu?

Nina Costiuc: „Este o politică care o interesează pe ţările lor. Pe mine mă interesează politica internă şi externă a Republicii Moldova – politica de bună vecinătate, de promovare a intereselor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cu câtă demnitate merg guvernanţii, autorităţile la Moscova sau în Occident?

Nina Costiuc: „Atâta timp cât o să ducă politica racul-broasca şi o ştiucă atâta timp n-o să fim înţeleşi şi susţinuţi.”

Europa Liberă: Ce cereţi de la clasa politică, de la guvernare? Cum să fie relaţia lor în raport şi cu Estul, şi cu Vestul?

Nina Costiuc: „Ceea ce am să spun eu acum poate o să audă undeva dar puţin ceea ce o să-mi folosească mie şi interesul localităţii mele.”

Europa Liberă: Unde e plecată mai multă lume să-şi caute o bucată de pâine peste hotare? În Federaţia Rusă? Sau în Uniunea Europeană?

Nina Costiuc: ,,În Federaţia Rusă, fiindcă acolo nu s-a cerut vize, este totuşi spaţiul de comunicare. Eu aş vrea să doresc, fiind investiţi în funcţie de miniştri, de parlamentari, să nu uite de unde au ieşit, să se mai descalţe şi să meargă prin praf pe străzile şi drumurile din ţara Moldova. Să nu se concentreze numai în oraşul Chişinău şi în luxul de care pot să beneficieze, că asta este vremelnic. Şi vine timpul când nu mai eşti parlamentar, şi nu mai eşti ministru. Dumneavoastră m-aţi întrebat cât de confortabil se simt ai noştri peste hotare, demnitarii. Eu cred că nu confortabil. Când vii dintr-o ţară unde plâng copii şi bătrânii cred că nu cu capul ridicat şi posibilitate de a te uita în ochi, cam ţi-i ruşine.”

Europa Liberă: Credeţi într-un viitor pro-european? Sau în unul pro-CSI-ist?

Nina Costiuc: „Ştiţi, pro-CS-iştii o să fie cred că mai repede în Uniunea Europeană decât noi. Noi suntem într-o competiţie, şi Ucraina, şi Rusia, şi Georgia.”

Europa Liberă: De ce Moldova rămâne în coadă?

Nina Costiuc: „Fiindcă noi nu trebuie să jucăm în două luntri, poţi să naufragiezi. Moldova pentru UE, pentru că şi CSI este pentru a fi o Europă cu o calitate de viaţă înaltă. Noi când spunem că vrem în Europa, ce vrem? Vrem o calitate de viaţă cum este în Europa. Dar europenii nu o să ne dea din confortul lor. Confortul noi trebuie să muncim pentru a-l face. Cu mâinile noastre. Noi am făcut până acum 20 de ani experimente.”

*

Europa Liberă: Vocile celor care pun la îndoială existenţa proiectului european pentru Republica Moldova răsună din ce în ce mai tare. Criza în care a ajuns Uniunea Europeană le dă acestora motive în plus să vorbească despre un proiect alternativ, care îşi găseşte inspiraţia în uniunea euro-asiatică, mai ales după revenirea lui Vladimir Putin la şefia Federaţiei Ruse. Despre ce înseamnă cooperare bună moldo-rusă vorbim cu politicianul Nicolae Andronic.

Nicolae Andronic: „Aşa şi nu s-a putut clarifica care este relaţia statului Republica Moldova cu statul Federaţia Rusă. În aceşti ani am văzut nişte încercări de a da nişte relaţii personale cu conducătorii de stat ai Rusiei drept relaţii de stat, ceea ce până la urmă a jucat festa Republici Moldova şi nu i-a permis să-şi construiască nişte relaţii bilaterale şi relaţii de colaborare în diferite organisme internaţionale cu Rusia. Credeam că noua guvernare va veni şi va încerca să-şi construiască nişte relaţii foarte clare. Relaţii fără isterie, ţinând cont de istorie, dar nu punând pe prim plan această istorie. Căci calea pe care se merge astăzi, adică în Republica Moldova în politica internă – că este patriot acela care spune că este Rusia rea, dar e bun acela care spune că România e bună, şi invers - cei care spun că România e bună şi Rusia e rea, este o cale care nu duce nicăieri.”

Europa Liberă: O calitate bună a cooperării moldo-ruse ce ar însemna?

Nicolae Andronic: „Rusia este clar că va începe a se comporta ca un stat care doreşte să se afirme încă mai mult în această zonă geografică şi în lume. Este un stat care va încerca să se modernizeze. Adică pe de o parte sunt şi nişte lucruri pozitive, pe de altă parte este clar că această încercare de a deveni un lider în această zonă ne va acoperi cumva şi pe noi cu ambiţiile vechi, şovine ale Rusiei.”

Europa Liberă: Deci, Chişinăul ar trebui să se aştepte la o mai mare determinare a Federaţiei Ruse de a promova procesele integraţioniste în acest spaţiu CSI?

Nicolae Andronic: „Rusia, trebuie să recunoaştem, că pierde terenul pe care l-a avut şi influenţa nu prin calitatea democraţiei, calitatea economiei, dar prin calitatea armelor pe care a avut-o. Şi vom fi martori la aceea că Rusia, nedebarasându-se de stereotipurile vechi va încerca iarăşi să ne influenţeze prin şantajare, prin impunerea unor preţuri mari la gaze, preţuri diferenţiate. Important pentru Republica Moldova este nu relaţia primului ministru cu Putin, de exemplu, şi purtarea ceasului pe aceeaşi mână – pe dreapta. Nu relaţia pe care o va stabili actualul preşedinte Timofti, dar o relaţie clasică, pe baza respectării reciproce. Şi este clar că Rusia va respecta, şi nu numai Rusia, dar şi Europa, va respecta Republica Moldova numai dacă ea va deveni o ţară previzibilă, o ţară economic puternică. Că pe de o parte se declară că Rusia este proastă, dar a doua zi mergem şi cerem la dânşii ceva mai ieftin. Nu poate să fie aşa o politică. Şi nu o va accepta nici Rusia. Lucrul bun, pe care ar putea să-l facă această guvernare, este să fortifice Republica
Moldova, am în vedere să ridice o economie, să fie locuri de muncă, care ar asigura prezenţa cetăţenilor Republicii Moldova aici la lucru, dar nu în Rusia. Să fie salarii bune, care ar permite cetăţenilor să stea aici, dar nu în Rusia. Marea majoritate a gasterbaiterilor Republicii Moldova se află în Rusia. Putem noi să încercăm foarte mult aici să le spunem despre limbă, despre cultură, despre tot dacă ei se află în mediul acela. Ei vin încoace şi învaţă şi rudele cum să voteze. Şi prin aceasta se vede o influenţă, adică unica poziţionare a Republicii Moldova trebuie să vină nu din schelălăitul acesta că Rusia e proastă, dar din devenirea Republicii Moldova pe poziţia de stat care este stimat în această zonă, care poate să-şi hrănească cetăţenii, care poate să-şi exprime o poziţie coerentă în organismele internaţionale, care poate să-şi apere o viziune şi care poate vedea procesele din lume într-un areal mult mai larg decât arealul dintre Nistru şi râul Moscova. Or, o spun din experienţa mea de guvernare, din anii 90, când, de exemplu, ajungeam la nişte discuţii foarte bune cu reprezentanţii Statelor Unite şi spuneam că o să avem o poziţie clară şi mergeam pe poziţia aceasta. Până la urmă observam că Statele Unite, de exemplu, aveau nişte înţelegeri mult mai mari asupra Iraqului, a Iranului cu Rusia şi problema Moldovei se strămuta pe partea a doua. Şi atunci am înţeles foarte mult că noi trebuie să încercăm, pe lângă a folosi atitudinea bună, pe care o au Statele Unite, Europa faţă de noi, noi trebuie să devenim un stat care să ne stimăm singuri şi atunci vom fi stimaţi.”

Europa Liberă: Tandemul Putin-Medvedev va insista pe ideea integrării euro-asiatice şi a Republicii Moldova?

Nicolae Andronic: „Eu vreau să discut cum va răspunde guvernarea noastră la procesele acestea integraţioniste. Dar ceea ce văd eu în ultimul timp, aşa numiţii paşi la întâmpinare, pe care îi facem cu Transnistria, văd că de facto, să dea Dumnezeu să n-am eu dreptate, în spatele acestor paşi de apropiere economică se vede o federalizare, punerea unei baze de fixare a situaţiei economice în cadrul unor state diferite, impozite diferite, buget diferit ş.a.m.d. Or, într-o zi am putea să ne trezim că şi Uniunea Europeană ne va spune că federalizarea nu este proastă, iată Elveţia este în cadrul federalizării, Statele Unite, ş.a.m.d., adică nu vă temeţi.”

Europa Liberă: Şi aceasta ar fi soluţia cea mai durabilă din partea mediatorilor, actorilor prezenţi la masa de negocieri?

Nicolae Andronic: „Pe dânşii nu-i interesează sentimentele noastre, ei sunt mult mai pragmatici. Pe dânşii îi interesează ca în această zonă să fie o stabilitate.”

*

Europa Liberă: Reintrată sub administraţia lui Vladimir Putin, Federaţia Rusă va căuta să rămână o putere respectată de Occident, în deosebi de Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. Ce va avea de câştigat şi ce va avea de pierdut Republica Moldova? Am întrebat-o pe cercetătoare de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.

Anneli Ute Gabanyi: „Una este respectul pentru un stat mare şi puternic, şi cu foarte importante resurse, dar pe de altă parte nici un stat nu ar trebui să fie, cum să spun, să i se scuze transcresările dreptului internaţional. Aici este problema.”

Europa Liberă: Ce sugestii, ce sfaturi aţi avea pentru autorităţile de la Chişinău odată cu revenirea lui Vladimir Putin la cârma Rusiei? Cum să se comporte şi în raport cu Estul, dar mai ales în raport cu occidentul?

Anneli Ute Gabanyi: „Poate că ar fi interesant ca cei de la cârma ţării să desfăşoare o activitate politică mai transparentă şi de explicaţie a ţelurilor acestor politici. Cred că ar trebui de spus oamenilor foarte clar: scopurile Republicii Moldova este modernizarea şi democratizarea. Această modernizare şi democratizare nu poate să meargă decât pe făgaşul deschis de către colaborarea şi în decursul colaborării cu Uniunea Europeană şi eventual NATO, dar hai să rămânem la Uniunea Europeană. Deci, drumul Republicii Moldova, indiferent cum decurge procesul de apropiere de Uniunea Europeană, cursul este clar. Acest lucru trebuie explicat şi amintesc de ceea ce a spus preşedintele român, Emil Constantinescu în 1997, recepţionat fiind atât de NATO, cât şi de UE: indiferent dacă vom fi primiţi în NATO şi UE, noi ne vom comporta ca o ţară NATO şi UE, asta este. Adică drumul este clar, drumul spre modernizare şi democratizare nu poate se meargă în direcţia Est, în direcţia unei democraţii slabe sau ghidate, ş.a.m.d. Cei mai importanţi politicieni din Republica Moldova merg foarte clar în această direcţie, dar poate că ar trebui să se exprime şi mai clar.”

Europa Liberă: Credeţi că ar fi bine ca guvernarea de la Chişinău să aibă o politică, să aibă o viziune strategică clară în raport cu Federaţia Rusă? Pentru că unii analişti spun că nu există. Or, o politică strategică ar trebui care să asigure republicii Moldova nu doar preţuri reduse la gaze naturale, sau piaţă pentru vinurile moldoveneşti.

Anneli Ute Gabanyi: „Rusia este un partener important în cadrul politicii externe a Republicii Moldova. Strategia însă fiind una clară, hai să spunem aşa, relaţii bune cu toţi vecinii, dar direcţia politică centrală este spre modernizare şi democratizare pe modelul occidental. Este un lucru, strategia. Iar tactica, mi se pare că trebuie să fie foarte variată. De exemplu am fost încântată de faptul că la Viena Republica Moldova a acceptat egalitatea Transnistriei la masa de negocieri şi prin asta şi participanţilor occidentali la masa negocierilor făcându-i tot parteneri egali. Este o mişcare tactică foarte deşteaptă, foarte bună. Deci, vedeţi că şi politicienii au nevoie şi de atitudini, câte odată şi şiretlicuri tactice importante, acceptabile şi acceptate. Dar cum să spun, strategia nu poate să fie decât una. Ceea ce m-a speriat este că Rusia acum doreşte ca Moldova, în acelaşi
timp, să se direcţioneze nu numai către Uniunea Europeană, dar şi către proiectele de integrare ale Rusiei. Iar aici Moldova trebuie să fie atentă pentru că reprezentanţii Uniunii Europene, îmi amintesc de un interviu al reprezentantului Uniunii Europene, al domnului Schubel, care spunea: ei, acest lucru nu merge. Deci, atenţie, aici sunt mai multe capcane şi Moldova are nevoie de o foarte mare ascuţime politică, de o competenţă şi de o putere de discernământ foarte mari. Dar, după câte îmi dau seama, există la Chişinău.”

Europa Liberă: Germania are o relaţie foarte bună cu Federaţia Rusă. Miza Moldovei actualmente e că Berlinul ar putea să sprijine Chişinăul, sau chiar formatul 5+2, în identificarea unei soluţii durabile pentru criza transnistreană. Ar fi Germania mai mult de partea Chişinăului? Sau mai mult de partea Moscovei?

Anneli Ute Gabanyi: „Grea întrebare. Până acum nu am văzut prea multe opinii pronunţate de către reprezentanţii guvernului german în ceea ce priveşte această problemă. Cred că şi aici Moldova trebuie să încerce să fie foarte convingătoare arătând şi pericolele, care ar putea să fie rezultatul acceptării condiţiilor sută la sută ale Moscovei. Sigur că şi Moldova trebuie să facă concesii, probabil, dar concesiile ar trebui să fie minore. Astfel de concesii minore se fac deja în relaţiile bilaterale cu Transnistria. De altfel situaţia îmi aminteşte foarte mult de relaţiile RFG-RDG din anii 70-80, când de asemenea Germania Federală spunea că nu vom recunoaşte RDG-ul. Şi până la urmă tot a vizitat preşedintele Republicii Democrate Germania în 1987, dar este foarte interesantă şi concluzia trebuie să fie rememorată – reunificarea Germaniei s-a făcut numai după ce Rusia şi Statele Unite au ajuns la o înţelegere. Şi Rusia a avut un interes. Şi aici întrebarea, la care încă nu s-a găsit un răspuns - ce aspect ar putea să fie atât de interesant pentru Rusia, încât să facă şi Rusia concesii în ceea ce priveşte problema Transnistriei. Aici nu m-am lămurit.”

Europa Liberă: Credeţi că am putea, sau ar trebui să ne aşteptăm la o mai mare determinare a Kremlinului de a promova procesele integraţioniste în spaţiul CSI? Va insista Federaţia Rusă pe crearea acestei uniuni euro-asiatice? Va deveni Moldova mai şantajabilă dacă nu va accepta ceea ce propune conducerea de la Moscova?

Anneli Ute Gabanyi: „Tare mă tem că da. Sigur că deja a fost o discuţie dacă linia Medvedev a fost mai benignă decât linia Putin. Eu nu am crezut acest lucru, am văzut în ultimele săptămâni că de fapt linia Rusiei vis-a-vis de Moldova şi în problema Transnistriei a devenit mai dură, mai ales prin şi după numirea domnului Rogozin ca reprezentant în Transnistria. Şi mai mulţi indici arată, de exemplu faptul că finanţarea generoasă a Transnistriei continuă. Faptul că Rusia pretinde iarăşi că ar trebui să existe un consulat la Tiraspol, consulat rus. Toate acestea arată că linia deja dură nu are cum să se înmoaie. Eu cred că în mod realist trebuie să ne aşteptăm la o îngreunare în continuare a procesului de negocieri în ceea ce priveşte statutul Transnistriei. Occidentul la început nu a arătat mare interes în ceea ce priveşte soarta Republicii Moldova, iar de când interesul pentru Moldova a crescut, nu este un interes în sine pentru această ţară, ci este un fel de interes pentru a folosi Moldova în negocierile de securitate cu Rusia. Ceea ce este un pericol pentru că în primul rând acest proces de negociere trebuie privit cu mare atenţie. Este un proces absolut asimetric, pentru că dacă ne gândim că în acest proces Rusia are nişte ţeluri foarte clar definite, ştie precis la ce vrea să ajungă prin aceste negocieri, dar Rusia în acelaşi timp nu este decepţionată dacă se menţine status qvo, care este în favoarea Rusiei. În acelaşi timp Rusia poate pune presiuni să spunem asupra satelitului ei, adică a Transnistriei, pe când Uniunea Europeană, care oricum din păcate rar este foarte unită în ceea ce priveşte poziţiile celor 27, în plus, nu are cum să influenţeze decât indirect atitudinea Moldovei. În acelaşi timp am impresia că încă în Vest nu s-a acceptat şi nu se analizează bine interesul geopolitic al Rusiei în ceea ce priveşte conflictul din Transnistria. Şi vreau să dau un citat: în Ăho Moscvî, domnul Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, a spus foarte clar, că el doreşte reglementarea crizei pe Nistru prin mijloace politice, şi acum vine partea interesantă: pe baza respectului pentru principiul dreptului internaţional şi pe baza realităţilor geopolitice existente.”

Europa Liberă: Ce trebuie să înţelegem de aici?

Anneli Ute Gabanyi: „Că Moldova, şi de fapt este vorba de Moldova întreagă, intră în zona de influenţă a Rusiei. Şi mai sunt şi alte lucruri, care pe mine m-au speriat puţin – Rusia vrea integrare, dar asta nu înseamnă că Rusia este pentru un stat unitar moldovenesc. Şi aceasta este hiba, aici este punctul foarte important, pentru că un stat unitar exclude federalizarea, iar Rusia vrea federalizare. Deci, federalizarea, din punctul de vedere al ştiinţei politice, este contrariul statului unitar. Numai într-un stat unitar Guvernul de la Chişinău este cel care poate indica linia de exemplu al politicii externe, pe când într-un stat federal, şi aici ştim că aceasta este o altă precondiţie a Rusiei, Transnistria poate influenţa, inclusiv prin dreptul la secesiune, politica externă şi
de securitate a Moldovei. Deci, este foarte clar – sunt două direcţii, în care Occidentul şi Rusia vor să meargă. Rusia pune precondiţii în acest proces. Am văzut şi la Viena, s-a hotărât ca numai după rezolvarea problemelor social-economice se va discuta despre statutul Transnistriei. Şi numai după rezolvarea statutului Transnistriei, bineînţeles în sensul pe care-l doreşte Moscova, se va discuta şi despre retragerea trupelor ruse şi o eventuală transformare a pacificatorilor. Trebuie să privim foarte, foarte atent la acest proces. Nici Occidentul nu ar avea voie să-şi facă iluzii. Dar aici este într-adevăr momentul crucial. Occidentul priveşte importanţa per se a Republicii Moldova, care este mare în acest context geopolitic, sau vede Republica Moldova numai ca o piesă de şah într-un joc mai mare. Ăsta ar fi un pericol pentru Moldova.”