O misiune a Fondului Monetar International, condusă de irlandeza Catrina Purfield, a fost la Sofia pentru a evalua situația economică tot mai îngrijorătoare și intențiile guvernului Borisov de a contracta noi credite externe.
În ultimul său raport FMI a redus la 0,8% prognoza pentru creșterea economică. Evoluțiile negative ale producției industriale, șomajului și exporturilor pun aceasta prognoză sub un mare semn de întrebare.
În prim plan apare problema deficitului. Spre deosebire de majoritatea țărilor europene, după dezastrul financiar din 1996-1997, finanțele Bulgariei au fost supuse, la cererea Fondului, unui regim restrictiv cunoscut sub denumirea de Consiliu monetar. El fixează cursul levei de cel al mărcii germane – mai târziu – euro, dar impune condiții mai aspre în privința deficitului, a evoluției salariilor și pensiilor.
Ani la rând țara a realizat surplusuri bugetare. Acum însă se conturează un deficit mai mare de 3%. Este pusă în pericol regula de bază a Consiliului monetar. Drept urmare leva își va putea pierde jumătate din valoare.
Cu un an în urmă Bulgaria a respins posibilitatea contractării de credite externe. În noile condiții însă, va fi nevoie de finanțare externă de cel puțin un miliard de euro pentru plata unor credite scadente. La aceasta se adăugă pretențiile producatorilor ruși – aproximativ 1 miliard de euro, pentru plata echipamentelor destinate proiectului nuclear Belene, la care între timp guvernul a renunțat.
Mai rămâne problema majorării salariilor. În pofidă greutăților economice, la un an înainte de alegerile parlamentare, guvernul a majorat cu 7% salariul minim - de la 270 la 290 de leva /echivalentul a 149 de euro/. În următorii 3 ani venitul minim va fi indexat anual tot cu 10 euro.
Spre nemulțumirea FMI-ului guvernul promite majorarea salariului mediu la baza creșterii raportate a productivității muncii cu 5,5% în 2010 și 6 - în 2011.
