În Republica Moldova se desfăşoară săptămâna voluntariatului, care are drept obiectiv încurajarea activităţilor neremunerate în favoarea societăţii, o mişcare ce abia se încetăţeneşte în societatea moldovenească. Deşi voluntariatul presupune muncă total dezinteresată, mai mulţi fruntaşi din mediul ONG-urilor au obţinut ajustarea actelor normative în vigoare astfel încît voluntarii să fie totuşi recompensaţi. Cum anume? ne spune stagiara noastră Olga Lavric, studentă la Şcoala de studii avansate în Jurnalism.
Daniel Vodă este student la Universitatea de Stat din Chişinău. De cinci ani tânărul este implicat în activităţi de voluntariat în diverse organizaţii neguvernamentale. Daniel consideră că contabilizarea oficială a experienţei de voluntariat ar fi un stimulent în plus pentru tinerii dornici de afirmare:
„Dacă tinerii până acum aveau un motiv să zică că angajatorul nu mă ia pentru că nu am experienţă, acum implică-te în organizaţii neguvernamentale ia acel certificat pe care ţi-l dă şi experienţa ta va fi recunoscută. Eu zic că este o victorie extraordinară.”
Sorin Mereacre, preşedintele Fundaţiei Est-Europene din Moldova, salută iniţiativa sectorului asociativ şi speră că angajatorii vor lua în calcul dovada oficială a abilităţilor obţinute de tineri în timpul activităţilor de voluntariat. El se declară convins că munca voluntarului trebuie preţuită chiar dacă nu este remunerată.
Potrivit noului regulament, voluntariatul va fi recunoscut ca experienţă la angajare şi vechime în muncă, dacă este practicat într-un domeniu de utilitate publică sau de către studenți conform specialității:
„Eu cred că aceasta va fi mai mult decât moral, în sensul că de ce o persoană care munceşte primeşte bani este moral să ceară o asemenea remunerare, iar o persoană care munceşte, dar nu primeşte bani, nu ar trebui să cerea. Poate chiar mai mult în acest sens, dacă să o luăm din această perspectivă. Eu nu văd nicio problemă şi ar fi corect aşa să se întâmple.”
Sergiu Guzun, directorul unei fabrici de patiserie din Chişinău, susţine totuşi că pentru un angajator studiile şi abilităţile profesionale pe care le are potenţialul angajat ar conta mult mai mult decât experienţa de voluntar:
„După părerea mea va avea credibilitate mai mare, dar credibilitate în ceea ce ţine de personalitatea lui, adică că este harnic, că nu este indiferent faţă de societate, faţă de lucrurile care se întâmplă în jurul lui, ce este legat anume de experienţa în domeniu pentru mine un indicator mai mare îl are diploma de studii şi respectiv unde a fost făcut stagiu de practică, dacă vorbim de un tânăr specialist.”
Activiştii din sectorul asociativ speră că odată cu punerea în aplicare a noilor reglementări, care vor face posibilă omologarea anilor de voluntariat, va avea efect benefic asupra studenţilor care caută să-şi valorifice cît mai profitabil studiile.
