Ziua Eroilor la praznicul Înălțării Domnului...

Pentru creştinii ortodoxi a fost astazi Inalţarea, una din cele mai importante sărbatori care are loc la 40 de zile după Paști. Cu aceasta ocazie multi credincioşi îşi amintesc de cei morţi în războaie. Valentina Ursu relatează.



-,,Doamne, odihnește sufletele adormiților robilor tăi, ostași căzuți pe câmpurile de luptă.”

În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paști, biserica ortodoxă sărbătorește praznicul Înălțării Domnului. Prin hotărârile sfântului Sinod al bisericii ortodoxe române sărbătoarea Înălțării Domnului a fost numită drept Zi a Eroilor.

În această zi în toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe din România, dar și din străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români, căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă. Un asemenea Te Deum, în frunte cu mitropolitul Basarabiei, Petru, a avut loc și la doi kilometri de Cantemir, aproape de satul Stoianovca, aici unde se află un cimitir militar.

Pe aceste locuri au fost înhumate rămășițele pământești ale ostașilor și ofițerilor români, căzuți în luptele din iunie-iulie 1941. În 1996 la inițiativa băștinașilor, Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Ambasada României au instalat aici o piatră funerară și o cruce. Printre cei care au vorbit e și Eugenia Bujoreanu, cea care a pierdut doi frați, unul a slujit în armata roșie, altul în armata română.

Eugenia Bujoreanu: ,,Pe acest cimitir s-a făcut o fermă de porci, s-a distrus cimitirul complet. Era în timpul comunismului. Era strigător la cer să faci fermă pe osemintele lor. Cu ce erau ei vinovați? Luați de la soții, de la copii, de la mame, de la surori, de la frați și aduși la moarte. Erau ei cu ceva vinovați? Cu nimic n-au fost vinovați. Această fermă a ars de două ori. Și așa că e dureros, pentru că și frații mei au plecat pe front.

Fratele Vladimir a făcut armata română, contingentul 41, regimentul de plutonieri Brăila, eliberat la 15 septembrie 1944. Când să vină acasă – nimic. Granița închisă. A stat de la stația Călărași până la stația Fălciu, aici la Prut, a stat o sutcă în Fălciu, podul de lemn stricat, trenul închis, tot. A venit în înot acasă, a venit tocmai pe data de 17, și pe data de 19 a primit acea povestkă rusească de plecat pe front. Și l-a luat și pe fratele meu Ionel, numai de 19 ani. Pe data de 24 au plecat pe front și așa și nu i-am mai văzut. De atunci sunt singură, și sunt străină.”

Petru Bumbalov: ,,Chiar eu am strâns oase, le-am dus la cimitirul din sat, și le-am îngropat, și iată, am pus cruce.”

Europa Liberă: Cum îți zice matale?

Petru Bumbalov: ,,Petru, Bumbalov. Îi cărau cu căruța aici, îi îngropa în tranșee, care cu capul în jos, care cu picioarele în sus. Îi zvârleau ca pe niște pietre. Doamne ferește. Aduceau var, puneau un rând, puneau var, iar…Era grozav.”

Printre cei prezenți aici și domnul Nicolae Popa, reprezentant al Consiliului român mondial, cel care depune eforturi de a păstra vie amintirea eroilor români, care se odihnesc la acest cimitir, de aici de la Țiganca.

Neculai Popa: ,,Aproape în fiecare an sunt prezent la slujba pentru sufletele eroilor martiri, eroilor militari români, căzuți în apărarea patriei. Iar astăzi a fost o zi de inimă, o zi de amintiri, o zi de căințe, o zi de rugăciuni.”

Europa Liberă: Lecția acestor cimitire?

Neculai Popa: ,,Cred că poate fi bună, dacă reușim să băgăm în reparație cimitirul ostașilor militari, care acum este în litigiu cu proprietarii. Este vorba de Cimitirul militar român din Chișinău, de la Botanica, care a fost vândut de guvernele trecute. S-a comis o mare ilegalitate, o frângere de inimă. Sperăm ca lucrurile să meargă spre bine, mai ales că de curând între Guvernul moldovean și Guvernul român s-a semnat un acord, un fel de protocol pentru amenajarea mormintelor, având din partea Republicii Moldova garanția că va facilita totul pentru aranjarea și aducerea în stadiu bun a tuturor cimitirelor din Moldova.”