Majoritatea parlamentară a adoptat astăzi ultimele două restanțe legislative din planul de acțiuni convenit cu Uniunea Europeană pentru liberalizarea vizelor. A fost adoptată reforma Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, transformat în Centrul Național Anticorupție și legea egalității șanselor. Ultima va interzice, între altele, discriminarea minorităților sexuale la angajarea la muncă. Numită inițial legea împotriva discriminării, ea a fost modificată substanțial sub presiunea preoțimii. Dar chiar și așa nu i-a mulțumit pe critici care au continuat protestele și astăzi. Relatează Lucia Diaconu:
Pe durata şedinţei plenare, în faţa Parlamentului şi-au exprimat dezacordul cu adoptarea legii privind asigurarea egalităţii grupuri de protestatari care au reprezentat diverse formaţiuni politice şi asociaţii civice. Lor li s-au alăturat şi cîţiva prelaţi cunoscuţi pentru pledoariile lor împotriva a ceea ce ei numesc impunerea homosexualităţii. Deputaţii majoritari au neglijat protestul la fel ca şi încercarea comuniştilor să amîne examinarea legii contestate printr-o intervenţie procedurală.
„Dumneavoastră nu aveţi dreptul astăzi să examinaţi acest proiect de lege pînă cînd nu veţi trece toată procedura regulamentară a avizării acestei moţiuni,” a declarat comunistul Sergiu Sîrbu în absenţa colegilor săi de partid.
Moţiunea formulată de mesagerul comuniştilor a fost respinsă pe motiv că nu ar întruni condiţiile regulamentare şi a fost calificată drept declaraţie politică. Nu a fost supusă votului nici propunerea deputatului neafiliat Godea care i-a îndemnat pe deputaţi să ceară înainte de vot o expertiză din partea instituţiilor europene.
După ce ieri deputaţii au susţinut condiţia liberalilor de reconfirmare a votului pentru legea privind castrarea pedofililor, act normativ întors parlamentarilor de către şeful statului, legea asigurării egalităţii a fost votată în ambele lecturi fără ca deputaţii să se confrunte în dezbateri.
„Pe dimensiunea de moralitate, norme creştineşti şi tradiţii moldoveneşti este acest proiect de lege în deplină concordanţă cu aceste valori. Pe de altă parte adoptarea acestui proiect de lege vine să asigure baza necesară pentru neadmiterea discriminării pe principii de apartenenţă etnică, pe principii de apartenenţă lingvistică, noi avem sute de mii de oameni cu handicap…”, a declarat preşedintele Parlamentului Marian Lupu sugerînd că varianta actuală ar trebui să-i mulţumească pe cei care se opun cu vehemenţă.
Opinie separată a făcut grupul parlamentarilor socialişti şi doi deputaţi, democratul Oleg Sîrbu şi deputatul PLDM Valeriu Ghileţchi, care a recunoscut în faţa presei că nu-şi condamnă colegii de partid pentru aprobarea legii, dar nici nu li s-a putut alătura din considerente morale.
Cu toate că legea a suferit modificări după ce a fost retrasă acum un an din parlament, criticii acesteia susţin în continuare că noul proiect oricum va contribui din plin la „iberalizarea homosexualităţii” şi în consecinţă la „distrugerea moralităţii societăţii”, pentru că fruntaşii mişcărilor de promovare a homosexualităţii ar fi obţinut ceea ce şi-au dorit - un instrument de hărţuire a majorităţii.
Nici promotorii legii nu sînt mulţumiţi pînă la capăt de varianta adoptată azi, chiar dacă într-un comunicat de presă emis de Coaliţia Nediscriminare se spune că cele 13 organizaţii apărătoare ale persoanelor discriminate salută această lege.
„Depinde de felul în care vor reacţiona instituţiile statului, inclusiv instituţiile judecătoreşti la aceste prevederi. Noi vom insista totuşi să se ţină cont şi de criteriile care nu sînt introduse în mod expres, inclusiv criteriul orientare sexuală, inclusiv cele trei criterii care au fost eliminate din lege pe lîngă cel de orientare sexuală, avere, origine socială şi stare de sănătate,” ne-a spus secretarul de presă al Coaliţiei Mariana Gălescu.
Legea votată azi, care ar urma să apere de discriminare între alte categorii şi minorităţile sexuale, nu mai conţine criteriul de orientare sexuală şi alte cîteva în primul articol. Această categorie este menţionată doar în contextul egalităţii de drepturi pe piaţa muncii.
Cea de a doua lege votată de deputaţi se referă la reorganizarea Centrului pentru Combaterea Corupţiei. Acesta nu va mai investiga crime economice cedînd această competenţă altor instituţii şi va trece sub control parlamentar, astfel urmărindu-se eficientizarea luptei cu corupţia.
Pe durata şedinţei plenare, în faţa Parlamentului şi-au exprimat dezacordul cu adoptarea legii privind asigurarea egalităţii grupuri de protestatari care au reprezentat diverse formaţiuni politice şi asociaţii civice. Lor li s-au alăturat şi cîţiva prelaţi cunoscuţi pentru pledoariile lor împotriva a ceea ce ei numesc impunerea homosexualităţii. Deputaţii majoritari au neglijat protestul la fel ca şi încercarea comuniştilor să amîne examinarea legii contestate printr-o intervenţie procedurală.
„Dumneavoastră nu aveţi dreptul astăzi să examinaţi acest proiect de lege pînă cînd nu veţi trece toată procedura regulamentară a avizării acestei moţiuni,” a declarat comunistul Sergiu Sîrbu în absenţa colegilor săi de partid.
Moţiunea formulată de mesagerul comuniştilor a fost respinsă pe motiv că nu ar întruni condiţiile regulamentare şi a fost calificată drept declaraţie politică. Nu a fost supusă votului nici propunerea deputatului neafiliat Godea care i-a îndemnat pe deputaţi să ceară înainte de vot o expertiză din partea instituţiilor europene.
După ce ieri deputaţii au susţinut condiţia liberalilor de reconfirmare a votului pentru legea privind castrarea pedofililor, act normativ întors parlamentarilor de către şeful statului, legea asigurării egalităţii a fost votată în ambele lecturi fără ca deputaţii să se confrunte în dezbateri.
„Pe dimensiunea de moralitate, norme creştineşti şi tradiţii moldoveneşti este acest proiect de lege în deplină concordanţă cu aceste valori. Pe de altă parte adoptarea acestui proiect de lege vine să asigure baza necesară pentru neadmiterea discriminării pe principii de apartenenţă etnică, pe principii de apartenenţă lingvistică, noi avem sute de mii de oameni cu handicap…”, a declarat preşedintele Parlamentului Marian Lupu sugerînd că varianta actuală ar trebui să-i mulţumească pe cei care se opun cu vehemenţă.
Opinie separată a făcut grupul parlamentarilor socialişti şi doi deputaţi, democratul Oleg Sîrbu şi deputatul PLDM Valeriu Ghileţchi, care a recunoscut în faţa presei că nu-şi condamnă colegii de partid pentru aprobarea legii, dar nici nu li s-a putut alătura din considerente morale.
Cu toate că legea a suferit modificări după ce a fost retrasă acum un an din parlament, criticii acesteia susţin în continuare că noul proiect oricum va contribui din plin la „iberalizarea homosexualităţii” şi în consecinţă la „distrugerea moralităţii societăţii”, pentru că fruntaşii mişcărilor de promovare a homosexualităţii ar fi obţinut ceea ce şi-au dorit - un instrument de hărţuire a majorităţii.
Nici promotorii legii nu sînt mulţumiţi pînă la capăt de varianta adoptată azi, chiar dacă într-un comunicat de presă emis de Coaliţia Nediscriminare se spune că cele 13 organizaţii apărătoare ale persoanelor discriminate salută această lege.
„Depinde de felul în care vor reacţiona instituţiile statului, inclusiv instituţiile judecătoreşti la aceste prevederi. Noi vom insista totuşi să se ţină cont şi de criteriile care nu sînt introduse în mod expres, inclusiv criteriul orientare sexuală, inclusiv cele trei criterii care au fost eliminate din lege pe lîngă cel de orientare sexuală, avere, origine socială şi stare de sănătate,” ne-a spus secretarul de presă al Coaliţiei Mariana Gălescu.
Legea votată azi, care ar urma să apere de discriminare între alte categorii şi minorităţile sexuale, nu mai conţine criteriul de orientare sexuală şi alte cîteva în primul articol. Această categorie este menţionată doar în contextul egalităţii de drepturi pe piaţa muncii.
Cea de a doua lege votată de deputaţi se referă la reorganizarea Centrului pentru Combaterea Corupţiei. Acesta nu va mai investiga crime economice cedînd această competenţă altor instituţii şi va trece sub control parlamentar, astfel urmărindu-se eficientizarea luptei cu corupţia.