Guvernarea locală de importanță națională

Platon a fost cel care a intuit şi apoi a demonstrat în Dialogurile sale că ,,a guverna nu înseamnă a acţiona conform legilor, ci mai degrabă a exercita arta conducerii. Guvernarea nu se reduce, totuşi, la exercitarea puterii, deşi cele două noţiuni se întrepătrund şi se intercondiţionează”. Cu alte cuvinte, nu poţi guverna dacă nu deţii puterea, după cum, dacă o deţii, trebuie să ştii cum să o folosești într-un mod eficient. La acest sfârșit de săptămână vorbim despre guvernarea locală de importanță națională.

*

Europa Liberă: Acum un an Igor Boţan, director Asociației pentru democrație participativă ADEPT, amintea că din 1990 în Republica Moldova s-au întreprins trei reforme ale administraţiei locale şi ale organizării administrativ-teritoriale, care s-au anulat reciproc din raţiuni populiste. În consecinţă, sugera Igor Boțan, administraţia publică locală rămâne şi în prezent dependentă de puterea centrală, fără autonomie financiară şi resurse pentru dezvoltare. Așa cum spune el, partidele aflate la guvernare profită pe deplin de această situaţie. Pe de altă parte, partinicii locali, ancoraţi în administraţia locală, au adesea interesul de a valorifica aşa-zisa rentă administrativă de pe urma controlului organelor puterii locale. Această stare de fapt contribuie la menţinerea interesului scăzut al puterii centrale şi al celei locale pentru reforma administraţiei publice locale. Un punct de vedere susținut si de Alexei Busuioc, primar de Capaclia.

Alexei Busuioc: ,,Fiind o persoană mai mult statalistă, eu înțeleg că o descentralizare mare, necontrolată ea poate să ducă la dispariția statului, în sensul când puterea centrală pierde deja controlul asupra teritoriilor prin descentralizare. Eu văd un pericol în chestia asta, dar aș numi-o simplificare și vă dau exemplu cum văd eu.”

Europa Liberă: În baza satului Capaclia haideți să vedem.

Alexei Busuioc: ,,În baza satului în care sunt eu primar – eu nu văd, de exemplu structurile raionale, eu nu înțeleg la ce servesc ele. Pentru că eu am fost consilier raional patru ani, eu așa și n-am înțeles, sincer vă spun, n-am înțeles cu ce m-am ocupat acolo. Am dat niște bani la ,,ai noștri”, la ,,ai lor” n-am dat și tot așa. Adică este o problemă gravă, adică în puterea locală, am în vedere, de nivelul întâi și doi coloritul politic. Dacă noi reușim să scoatem coloritul politic din nivelul întâi și doi, deși nivelul doi eu nu văd, nu văd raionul cum aș vedea eu relația dintre primării și Guvern, fără raion.”

Europa Liberă: Cum o vedeți?

Alexei Busuioc: ,,Ministerul Finanțelor având, de exemplu, o persoană, care răspunde de două-trei-patru primării, să zicem Valentina Ursu, care este în Ministerul Finanțelor și răspunde de Capaclia și satele care sunt împrejur, noi vorbim mai departe prin email cu ea și noi începem să dirijăm proiecte. Adică punem proiecte – apă, canalizare, care sunt acceptate. Eu știu cu cine discut, cu Valentina Ursu din Ministerul Finanțelor, de exemplu, și de acolo se începe direct – Ministerul Finanțelor. Dacă e acceptat proiectul meu, am reușit să conving Ministerul Finanțelor că este bun proiectul meu, atunci se varsă banii direct, Ministerul Finanțelor dă direct pe contul Capacliei.”

Europa Liberă: Poate legea despre finanțele publice locale ar salva această situație despre care vorbiți.

Alexei Busuioc: ,,Acum vă spun și despre finanțele locale. Admitem că eu sunt un primar de altă culoare, care nu este în actuala guvernare. Eu ca primar trebuie să strâng toate impozitele, absolut să gâtui țăranul până la ultima picătură, ca să iau tot ceea ce prevede conform legislației și banii ăștia nu rămân la mine, dar se duc la Chișinău și pe urmă Chișinăul îi divizează conform culorilor politice. Acum spuneți-mi, care e interesul meu ca primar să insist să fie colectate impozitele, dacă eu știu că nu vin la mine în sat.”

Europa Liberă: Deci pierdeți interesul.

Alexei Busuioc: ,,Sigur, foarte mulți primari pierd interesul de a colecta, pentru el vine centralizat. Tu dai toți banii la Chișinău, Chișinăul hotărăște pe urmă, prin consiliile raionale, cui să dea banii.”

Europa Liberă: Legea privind finanțele publice locale ar putea să diminueze aceste probleme despre care vorbiți?

Alexei Busuioc: ,,Noi discutăm lucrul acesta, primarii. Nu știu dacă va reuși Parlamentul ca să schimbe, să modifice ceva în legislație. Dar noi lucrăm asupra la asta a ceea ce spuneți Dumneavoastră.”

Europa Liberă: Deci, ce-ar mai trebui să fie simplificat?

Alexei Busuioc: ,,Este foarte multă vorbă în privința resurselor naturale, care sunt pe teritoriu. Admitem, a venit o ploaie vara în sat, știți, o ploaie torențială, de exemplu, la x-ulescu s-a rupt drumul, trebuie urgent de pus o mașină de lut sau o mașină de nisip. Și eu astăzi ca să-mi iau de la mine din sat o mașină de lut și s-o pun pe drumul public e o problemă.”

Europa Liberă: De ce?

Alexei Busuioc: ,,Pentru că îmi trebuie atâtea autorizații că la un moment dat te gândești: dar las mai bine să se facă râpă deja. Pentru că real, vă zic, este foarte greu astăzi, tu ca primar sau consiliu, să ai acces la resursele naturale care-s pe teritoriu. Pentru o lingură de nisip sau lut, argilă, ca să astup drumul, eu azi am nevoie de minimum o săptămână pentru tot felul de autorizații – trebuie să te duci la raion, raionul trebuie să ceară ministerului, ministerul hotărăște, capii mari de la Chișinău hotărăște și tot așa. Atunci eu îmi pun întrebarea: păi, dacă de acum hotărăște tot Chișinăul, de ce mai alegem consiliile locale și primarul? Lasă la Chișinău căpoșii să facă tot ce au de făcut și să ne lase pe noi în pace, adică să stăm și să profităm de viața frumoasă la sat.”

Europa Liberă: Domnule Busuioc, și totuși care sunt împuternicirile primarului azi?

Alexei Busuioc: ,,Ele sunt constatate prin lege, dar…”

Europa Liberă: Sunt limitate?

Alexei Busuioc: ,,Da, eu ca primar nu pot pune nici o amendă, eu numai pot să constat niște lucruri, deși m-au ales toți, parcă, primar, puterea executivă și reprezentativă în sat ș.a.m.d. Deci asta sunt numai pentru ochii sau urechile cuiva, care nu înțelege. Dau soluție: pe cap de locuitor, - uite, admitem, Capaclia are, de exemplu, 2 500 de oameni - pe cap de locuitor și atunci se elimină și culorile politice.”

Europa Liberă: Pe cap de locuitor să fie repartizate mijloacele bănești?

Alexei Busuioc: ,,Da, mijloacele bănești. De la Ministerul Finanțelor, fără tot felul de raioane, fără tot felul de aprobări.”

Europa Liberă: Bine, dar lichidând raioanele ar trebui o reformă teritorial administrativă.

Alexei Busuioc: ,,Da, județe, sau chiar mai mare. Colegii din România, cu județele lor, ei mai simplifică din ele pentru că nu sunt argumentate din punct de vedere economic. Astăzi lumea trăiește mai mult pe o bază economică. Pentru ce ținem noi armata aceea? Avem câte 30 și ceva de raioane, acolo sunt o grămadă de oameni, care, nu știu, să nu-mi iau păcate pe suflet, dar practic umblă cu o hârtiuță de ici acolo și nu fac nimic absolut. Care e interesul Capacliei din banii noștri să-i ținem pe aceștia de la Cantemir?”

Europa Liberă: Domnule Busuioc, și atunci cine poate să rezolve problemele satului și cum?

Alexei Busuioc: ,,Nici Chișinăul n-o să poată să ni le rezolve, nici Bruxellesul, nici New Yorkul. Problema satului poate s-o hotărască doar satul, având într-adevăr niște pârghii simplificate eu vorbesc. Legile care sunt la ora actuală eu n-aș zice că sunt cele mai rele. Problema e că ele nu sunt respectate de către administrații ș.a.m.d. Părerea mea e că Moldova o gătește pentru ceva, pentru o unire, nu știu. Dar ea este gătită pentru ceva. Așa e părerea mea, curat subiectivă, a propos.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceți că satul poate să-și rezolve problemele. Bine, cetățenii comunității deseori ridică mâinile și spun: din moment ce e sărăcie, din moment ce cei de la guvernare nu se uită la sat, din moment ce șomajul afectează foarte mult mediu rural, din moment ce infrastructura este la pământ, cum?

Alexei Busuioc: ,,Peștele se strică de la cap în sat. În momentul când satul și-a ales ce și-a ales el, atunci patru ani de zile nu trebuie să te plângi atâta. Oamenii trebuie să se învețe și a alege. Nu de atâta că e cumătru cu Vasile sau cu Lenuța și că trebuie să devină primar el, ca să stea patru ani de zile, că trebuie să primească acolo 2 500 sau 3 000 mii de lei pe lună pe degeaba. Deci, satul trebuie să fie conștient de ce alege. Doi: de ce am zis eu că satul își rezolvă problemele? Pentru că nimeni nu cunoaște mai bine problemele decât un primar sau primăria.”

Europa Liberă: Satul își decide soarta. Cum?

Alexei Busuioc: ,,Prima, eu am spus-o – prin cap de locuitor, prin finanțarea care ar trebui să vină. Fiindcă o grămadă de capaclieni, care nu sunt în Capaclia, dar care au societăți mici în Chișinău, fac bani și lasă banii în centrul republican. Eu acum încerc să-i atrag, să facă firmele în Capaclia. Deja am deschis una și tot încercăm banii să-i aducem acasă la noi, ca să nu mai profite Chișinăul. Bugetul local noi nu putem să-l umplem cu nimic.”

Europa Liberă: Nu aveți agenți economic?

Alexei Busuioc: ,,Da, nu avem în sat.”

Europa Liberă: Păi atunci cine și ce varsă în pușculița satului?

Alexei Busuioc: ,,Păi varsă tot țăranul care e necăjit și vai de dânsul. Eu trebuie să-l impun să plătească taxa pentru ecologie și tot felul de taxe micuțe.”

Europa Liberă: Și atunci din bugetul localității ce reușiți să faceți? În ce măsură bugetul local poate contribui la prosperitatea satului?

Alexei Busuioc: ,,Bugetele practic astăzi sunt la pământ. Nu știu, eu am intrat cu un sold foarte bun anul acesta de atâta că anul trecut am făcut economii foarte mari și am intrat cu o țâră de bani în buget. Dar sunt sate care au intrat cu șapte mii de lei, cu șase mii de lei, cu cinci mii de lei au intrat în anul nou. Ferească Dumnezeu.”

*

Europa Liberă: Asigurarea democraţiei locale şi a bunei guvernări la nivel local sunt aspiraţiile în mare măsură împărtăşite si de Nina Costiuc, primar de Budești. Edilul localității spune ca și-a pus și ea umărul la elaborarea Strategiei naționale de descentralizare.

Nina Costiuc: ,,Trebuie să fie clar competențele autorităților publice locale și ale autorităților centrale.”

Europa Liberă: Și ce, astăzi sunt în ceață? Nu sunt clare?

Nina Costiuc: ,,Noi ne împiedicăm primarii de alte legi care contravin. Suntem permanent pe muchie de cuțit că putem să fim atrași la răspundere că încălcăm norma legală. Dar fără ca să încalci nu este dezvoltare. Desigur că îmi doresc foarte mult ca să avem capacități de a implementa această strategie și să fim la un înalt nivel de comunicare între administrația publică locală și administrația publică centrală. În primul rând să ne auzim unul pe altul.”

Europa Liberă: Doamnă Costiuc, și chiar Dumneavoastră sunteți dependentă de administrația centrală?

Nina Costiuc: ,,Nu, eu sunt departe de a confirma acest lucru. Dacă-ți dorești și dacă foarte bine cunoști problemele, nu există obstacole de a nu ajunge și nu a avea performanță. Este totuși o libertate, trebuie să muncești, trebuie să cauți soluții. Pentru a ajunge la un țel, pe care ți-l pui nu este cărare bătută. Din păcate, noi foarte multe drumuri trebuie să le facem pentru prima dată. Chiar dacă e să vorbim de parteneriatul public-privat. Este lege, dar ea nu acționează. Noi vorbim de primăriile locale – este primarul, secretarul, secretarul este investit cu atâtea competențe, că el sărmanul nu mai are când să se uite la lumina zilei. Eu aici de exemplu am un dactilograf pe jumătate de salariu, și am cinci mii de locuitori, care vin după diferite certificate, o groază întreagă de acte. Atât primarul, secretarul care are funcțiile ei, un inginer cadastral, care are de exemplu 2 800 de hectare. Aici iarăși o sumedenie de probleme apar – care a schimbat hotarul, care vinde, care cumpără. Este imposibil, nu ai nici un jurist, nu ai un arhitect, specialiști cu care ai putea să miști carul. Și atunci începe primarul să dea din coate.”

*

Europa Liberă: Buna guvernare înseamnă asigurarea pentru cetățenii comunității a serviciilor sociale, a dotărilor în infrastructură și atragerea cetățenilor în actul guvernării, e de părere Ştefan Zaharia, preşedintele raionului Cantemir, care își dorește mai multă și o adevărată descentralizare în administrația publica.

Ștefan Zaharia: ,,Descentralizarea puterii îi pune pe fiecare autoritate publică din teritoriu să gândească altfel – să gestioneze mijloacele financiare mai eficient.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ca președinte de raion, ce împuterniciri aveți astăzi? Unii primari zic doar împărțiți banii care vin de la Ministerul Finanțelor comunelor?

Ștefan Zaharia: ,,Păi dacă legislația noastră așa este. Într-adevăr, ceea ce primim de la Ministerul de Finanțe și se împart în teritoriu.”

Europa Liberă: Dar de fapt această verigă – raioanele, e o verigă care trebuie?

Ștefan Zaharia: ,,Sincer, nu. Județ ar fi mai bine și pentru populație.”

Europa Liberă: A fost reforma teritorial-administrativă.”

Ștefan Zaharia: ,,Da, a fost, au venit comuniștii la putere au distrus. Sunt mulți primari care vorbesc la ziua de azi când a fost administrarea publică locală de tipul județelor, erau banii concentrați nemijlocit în teritoriu și se putea de hotărât niște chestiuni mai bune pentru populație.”

Europa Liberă: Și mai ușor.

Ștefan Zaharia: ,,Și mai ușor. Ceea ce s-a făcut o greșeală e pentru că nu s-a adus legea până la capăt. Au trebuit să hotărască în teritoriu tot, să nu se mai ducă nimeni la centrul acela raional. Să fie și juristul să aibă atribuțiile lui în teritoriu, ca să poată să avizeze toate actele necesare pentru orice cetățean.”

Europa Liberă: Domnule președinte, sunt voci, care spun că cei de la Chișinău nu ar vrea să dezlege mâinile autorităților publice locale. Contează totuși culoarea politică?

Ștefan Zaharia: ,,Sincer – da. Dar totuși nu uităm și de partea care e în opoziție. Ținem cont de toate doleanțele lor. Nu-s vinovați oamenii ceia din primăriile celea unde au câștigat alegerile comuniștii. Noi îi ajutăm pe toți. sunt primării care singuri nici n-o să poată, infrastructura e foarte complicată, nu sunt bani, ei nu au nici de unde să strângă aceste mijloace bănești ca să poată să activeze. E foarte greu.”

Europa Liberă: Unii primari spune că nici nu sunt interesați să colecteze impozitele pentru că ele se duc centralizat și nu se știe dacă din ele mai ajung în teritoriu.

Ștefan Zaharia: ,,Corect, da, ele se duc centralizat. De la Chișinău nu e pusă corect chestiunea. În primul rând banii care se strâng pleacă la Chișinău și o parte din ei se întorc în teritoriu.”

Europa Liberă: Cât dă Cantemirul în bugetul în bugetul statului și cât îi întoarce?

Ștefan Zaharia: ,,Noi primim mai mult, cu mult mai mult.”

Europa Liberă: Deci asta înseamnă că nu v-ați descurca de unii singuri, dacă nu ar veni centralizat?

Ștefan Zaharia: ,,Nu ne-am descurca dacă nu ar fi centralizat, dar chestia e în aceea că s-au distrus organizațiile care au fost mai mari, s-au distrus întreprinderile toate. L-au lăsat pe omul acesta cu pământul, na, lucrează. El e al nimănui. Majoritatea oamenilor, la care le-a fost împărțit pământul, o parte se dezic, o parte îl vând. Totuși noi trebuie să mergem spre asta că pământurile trebuie consolidate.”

Europa Liberă: Cantemirul a fost unul din ultimele raioane unde s-au desemnat puterea. Și aceasta iarăși, că sunt consilieri de la diferite partide.

Ștefan Zaharia: ,,De la diferite partide, da. E problematic, fiecare cu interesul lui.”

Europa Liberă: Cum prioritizați problemele raionului, dacă fiecare are interesul lui strict de partid?

Ștefan Zaharia: ,,Păi ar fi de dorit să lucreze în comun. Sunt greutăți, oamenii spun diferite păreri, diferite poziții, fiecare vrea să se manifeste în măsura posibilităților.”

Europa Liberă: Ca să placă șefului de partid.

Ștefan Zaharia: ,,Da, da.”

*

Europa Liberă: Andrei Popa, rectorul Universităţii din Cahul a enunțat și el câteva idei la microfonul Europei Libere care ar impulsiona dezvoltarea economică a regiunii de Sud.

Andrei Popa: ,,Avantajele competitive ale regiunii de Sud nu sunt clarificate până la capăt. Este necesar să fie stabilit și un dialog între politici și specialiștii în știință, în domeniu, care să facă o analiză nu la nivel de cercetare de proiect, dar o analiză profesionistă științifică și să nu se teamă să arate lucrurile cele mai neplăcute și mai nepopulare care sunt.”

Europa Liberă: Dar care sunt aceste lucruri mai neplăcute?

Andrei Popa: ,,Orașul Cahul, de exemplu, mai mulți ani s-a dezvoltat ca un centru industrial cu capacități industriale care depășesc necesarul local. Mă refer la producerea unui șir de mărfuri și bunuri peste necesitățile consumului local și odată cu destrămarea relațiilor economice din spațiul unional, fostei Uniuni Sovietice, nu au fost capabili conducătorii să se mobilizeze și să redirecționeze producerea în interesul altcuiva, adică al consumatorilor din alte țări, deoarece țara noastră este o economie mică, care urmează să se specializeze în producția pentru export. Noi foarte repede depășim necesarul nostru și, respectiv, restul urmează a fi promovat la export. Ce e necesar să se producă la Sud ca să meargă spre export? În baza la ce să ne dezvoltăm? Este vorba de avantajul competitiv în baza acelor atuuri și posibilități locale. Regiunea de Sud este bogată în ape minerale, se discută foarte mult vis-a-vis de dezvoltarea acestui potențial balneo-turistic, dar rămâne totuși numai la nivel de discuții. Cahulul are posibilitatea să devină un al doilea Karlovy Vary, Baden-Baden și pentru asta este nevoie de voință politică, de susținere politică, inclusiv și prin promovarea acestei idei la nivel de reprezentanțe diplomatice. Până când aceasta este la nivel de inițiative ale unor antreprenori locali, care vor să amenajeze niște teritorii aici absolut neînsemnate și care nu cred că vor ajunge la un nivel de competitivitate adecvată.”

Europa Liberă: Domnule Popa, pe cât de mult încurcă politicul în dezvoltarea economică a regiunii?

Andrei Popa: ,,Nimeni nu va investi într-un teritoriu nestabil din punct de vedere politic.”

Europa Liberă: Dar, a propos, e atractivă zona pentru investiții?

Andrei Popa: ,,Eu cred că da.”

Europa Liberă: De ce întârzie investițiile?

Andrei Popa: ,,Frumoasă întrebare – de ce întârzie investițiile? Sarcina noastră e să pregătim cât mai mulți specialiști, care să fie apți anume să elaboreze aceste programe, aceste strategii. Niște proiecte, care ar putea într-adevăr să schimbe cumva lucrurile. Dacă până acum această zonă se considera a fi o zonă agricolă, ar trebui să-i schimbăm puțin structura economică. Ar trebui să fim și o zonă de agrement foarte serioasă. Majoritatea țărilor din jurul nostru pun un accent tot mai mare pe turism, pe servicii hoteliere, pe infrastructura atractivă pentru vizitatorii din alte țări. Noi nu trebuie să rămânem în urmă.”

Europa Liberă: Dar sunt voci care acreditează ideea că Găgăuzia s-ar dezvolta cu pași mai repezi decât chiar Cahulul.

Andrei Popa: ,,Și eu sunt de acord cu asta. Găgăuzia are un interes foarte clar și acest interes ține de dezvoltarea anume a acestei autonomii găgăuze. Acest interes ar trebui și noi să-l învățăm cum să-l promovăm. Trebuie să ne clarificăm și noi care este interesul nostru. Găgăuzii s-au format deja ca entitate, trebuie să recunoaștem. Ceea ce lipsește moldovenilor noștri. Găgăuzii se formează într-adevăr ca un popor care își vede foarte clar obiectivele, dorințele și prioritățile de dezvoltare. Interesant, câți ani trebuie să mai treacă ca să vedem și noi aceste dorințe și priorități.”

Europa Liberă: Vă întreb eu: câți ani trebuie să mai treacă?

Andrei Popa: ,,Este foarte dureroasă această întrebare. Cea mai mare problemă în țara noastră este problema entității, cine suntem noi.”

Europa Liberă: Dar ne împotmolim 20 de ani în aceste probleme de identitate, de limbă și pierdem în dezvoltarea economică, pentru că dacă nu e prosperitate, la aceleași probleme revenim an de an. Și în campaniile electorale cu preponderență.

Andrei Popa: ,,Noi n-o să putem să mergem mai departe cu succes, până nu o dăm răspunsul la această întrebare. Cine suntem? Ce vrem? Suntem un popor sau nu? Suntem o țară, sau nu? De 20 de ani Dumneavoastră spuneți că ne-am împotmolit? Noi de 20 de ani încercăm să găsim un răspuns, cum să vă spun eu, pe interesul tuturor. La țară se spunea altfel: cu cine ne dăm? Cât putem să ne mai dăm cuiva? E o rușine să nu știi cine ești. Noi suntem la faza de a ne adapta la ceva. Politicul încearcă să ne dicteze cine suntem noi, în ce limbă vorbim, ceea ce nu este adevărat. Și apoi dacă nu suntem în stare să dăm aceste răspunsuri, poate că este cazul să punem un moratoriu la asemenea discuții. Și poate că pe viitor vor fi date și răspunsurile.

Europa Liberă: Dumneavoastră ați spus că zona de Sud este o zonă atractivă pentru investiții. Cu așa infrastructură, pe care o vedem aici, vă dați prea bine seama că n-o să se grăbească prea mulți să investească. Și apoi foarte mulți din cei care încearcă să investească rămân dezamăgiți – corupția, birocrația.

Andrei Popa: ,,Rezolvarea la aceste probleme – dacă vom fi apți să ne creștem specialiștii necesari, numai acești specialiști vor atrage investițiile, vor implementa un nou fel de gândire și abordare a problemelor. Noi încercăm să dezvoltăm în absolvenții noștri anume aceste orizonturi, care nu trebuie să ne despartă de alte țări. Studenții noștri sunt îndrumați spre ideea că noi nu trebuie să fim tratați aparte. Republica Moldova este și face parte din familia țărilor europene. Noi trebuie să ne învățăm să gândim ca toți ceilalți din Europa, să promovăm businessul și dezvoltarea, așa cum se face în Europa. Și cu cât mai devreme vom însuși acest stil și mod de gândire, de exprimare, de organizare a afacerilor, cu atât mai repede vom depăși această criză.”

Europa Liberă: Dar v-ați răspuns la întrebarea de ce moldovenii sunt săraci și Moldova e un stat sărac?

Andrei Popa: ,,Încep a semăna cu majoritatea cântecelor moldovenești, care încep cu ,,of, of, of”. Ar trebui să fim noi cu niște viziuni mai optimiste.”