Persoanele represate politic în timpul regimului totalitar comunist şi urmaşii acelora care nu mai sunt în viaţă au şanse să obţină mai lesne despăgubiri pentru averile confiscate de puterea sovietică ce i-a declarat indezirabili. O hotărâre adoptată recent de Guvernul de la Chişinău vine să perfecţioneze mecanismul de despăgubiri şi să faciliteze procedura de recuperare a valorii bunurilor de către victimele represiunilor politice. Potrivit modificărilor operate, recuperarea valorii bunurilor confiscate se va face de la bugetul de stat, prin transferuri către consiliile raionale. Avocatul Alexandru Postică, care apăra cauza mai multor deportaţi, spune că aceste modificări vor conduce la o apreciere mai obiectivă a mărimii despăgubirilor pe care trebuie să le acorde statul victimelor represiunilor politice, pentru că anterior comisiile raionale erau tentate, din lipsă de fonduri, să refuze sau să reducă la minimum suma despăgubirilor:
Alexandru Postică: „Iată dacă această prevedere era din start, restituirea din bugetul de stat, atunci era mult mai bine, poate că şi comisiile raionale erau mai corecte în evaluare. Acum sunt o mulţime de hotărâri şi dosare cu sume derizorii pe rol, deoarece consiliile raionale făceau o cenzură nejustificată, pentru că dădeau din contul lor şi atunci ei refuzau sau reduceau nejustificat suma despăgubirilor. Persoanele nu mai contestau, erau bucuroase şi pentru puţinul ce li se dădea. Dacă sumele erau încasate din bugetul de stat, nu mai era subiectivismul acesta şi comisiile erau mai obiective”.
Problemele care continuă să rămână, afirmă avocatul, ţin de despăgubirile morale pentru calvarul prin care au trecut, despăgubiri pe care victimele represiunilor nu au cum să le revendice. În plus, mare parte a represaţilor nu pot obţine nici o evaluare obiectivă a averilor confiscate, după ce pe parcursul timpului ce s-a scurs din anul 1989, li s-au achitat, la diferite etape, compensaţii derizorii, indiferent de valoarea averilor confiscate.
Alexandru Postica : „O mulţime de oameni au şi în prezent acest stres, aceste probleme psihologice, care au fost determinate anume de represiunile politice. Peste 100 mii de persoane care sunt victime, actuale, ele şi acum sunt considerate victime şi nu sunt repuse în drepturi. Ce ţine de reabilitare, lipseşte transparenţă, lipseşte o statistică oficială, multe persoane încă nu sunt reabilitate”.
Totuşi, mii de familii ale deportatilor, deposedate de bunuri şi proprietăţi în perioada regimului comunist, continuă şi astăzi să retrăiască calvarul acelor ani, pentru că nu pot să facă dovada averilor confiscate şi să obţină minime despăgubiri morale şi materiale. Ei au fost luaţi cu forţa în toiul nopţii, fără să existe documente care să certifice averile deţinute, iar arhivele securităţii, care ar putea să oferi documente probatorii ale atrocităţilor regimului communist, nu sunt încă suficient de deschise pentru cei care au avut de suferit.
Valentina Sturza, preşedinta Asociaţiei Victimelor Represiunilor Regimului Comunist, deportată cu familia în anul 1941 în Kazahstan, sustine că mii de familii, deşi adună actele din anii 90, până acum nu au reuşit să obţină de la stat despăgubirile:
Valentina Sturza: „Am dosarele de la SIS ale părinţilor mei, le-am recuperat foarte greu. Arhivele nu sunt toate deschise pentru deportaţii noştri, ei primesc răspunsuri că nu s-au păstrat aşa dosare, aşa documente, numai să nu le dea acces la aceste dosare ca fiecare persoană să se ducă să vadă pentru ce au fost deportaţi , pentru că au fost judecaţi părinţii noştri şi pentru ce noi, copiii, am suferit. Oamenii noştri umblă zeci de ani ca să dovedească că părinţii noştri au avut averi care trebuie să fie restituite. În dosare nu se arată ceea ce a fost confiscat. Nu se spune nimic despre pământurile luate atunci”.
Informaţia care ar putea să ajute victimelor să probeze averea confiscată se conţine, de regulă, în denunţurile ataşate la dosarele penale în baza cărora cei mulţi au fost condamnaţi. Reprezentanţii organelor de forţă motivează restricţionarea accesului la aceste dosare prin faptul că mulţi dintre cei care au făcut denunţuiri si rudele lor ar putea fi agresate de către urmaşii victimelor represiunilor.
Modificările aprobate recent de Guvernul de la Chişinău vin să repună în drepturi şi persoanele din stânga Nistrului. Documentul extinde competenţele comisiilor speciale din localităţile limitrofe de a examina cererile persoanelor din raionale de est ale ţării. Astfel, persoanele domiciliate în raioanele Râbniţa şi Camenca vor putea depune cereri către comisia specială din Rezina, cei din raioanele Dubăsari şi Grigoriopol – la comisia specială din Dubăsari, iar cei din municipiile Tiraspol şi Bender – la comisia specială a raionului Anenii Noi.
