Linkuri accesibilitate

Târgul locurilor de muncă: cine pe cine caută?


La Târgul locurilor de muncă pentru tineret
La Târgul locurilor de muncă pentru tineret

Interviul matinal la Europa Liberă cu directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ion Holban.


Miercuri la Chişinău, la Opera Naţională, de curând denumită Maria Bieşu, s-a desfăşurat un aşa-numit Târg al locurilor de muncă pentru tineret, în cadrul Forului meseriilor şi profesiilor. Această expoziţie a slujbelor, ca să spunem aşa, a fost organizată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, sub egida Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Educaţiei. Vom vorbi despre unele aspecte ale acestui Târg cu directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ion Holban.

Europa Liberă: Aşadar, un Târg al locurilor de muncă pentru tineret, în cadrul Forul meseriilor şi profesiilor, desfăşurat miercuri la Chişinău. Nu este pentru prima dată, prin urmare şi-a justificat existenţa…. Prin ce este folositor un asemenea târg?

Ion Holban
Ion Holban
Ion Holban: Într-adevăr, ieri în incinta Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” sub egida Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Educaţiei, vedeţi unele autorităţi foarte importante s-a desfăşurat forul meseriilor şi profesiilor, în cadrul căruia Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a organizat tradiţionalul târg al locurilor de muncă pentru tineret. Într-adevăr, aceasta este o tradiţie, pentru că la sfârşitul lunii mai vin pe piaţa forţei de muncă tinerii care absolvesc diverse instituţii de învăţământ. De aceea, ne-am pus un scop pentru a familiariza, a informa tineretul despre piaţa muncii din Republica Moldova, despre condiţiile de a ocupa locurile de muncă şi, pe viu, de a pune tinerii într-o situaţie de prim dialog cu angajatorii pentru a ocupa locurile de muncă.

Europa Liberă: Dacă eşti tânăr şi te pomeneşti în situaţia în care nu-ţi găseşti o slujbă, ce găseşti de fapt la aceste târguri?

Ion Holban: Ziceam că la măsura în cază au luat parte mai mult de 70 de angajatori care reprezentau toate ramurile economiei Republicii Moldova. Se are în vedere industria prelucrătoare, comerţ cu ridicata şi amănuntul, transport şi comunicaţii, construcţii, sănătatea, asistenţa socială, activităţi financiare. Adică meseriile şi specialităţile au fost foarte diverse. De aceea înşişi participanţii la târg au fost tineri cu diferite nivele de instruire, începând cu învăţământul superior, mediu de specialitate, profesional, chiar şi persoane în vârstă care nu au un loc de muncă au luat parte la această măsură. Au fost prezentate mai mult de 2200 de locuri de muncă de către angajatori. Agenţia naţională a venit cu banca de date despre locuri de muncă, mai mult de 6 mii de locuri. Pe platoul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă din municipiul Chişinău a venit cu locuri de muncă din municipiu. Cei prezenţi au avut un spectru larg de meserii şi specialităţi pentru a negocia locuri de muncă.

Europa Liberă: O precizare, dle Holban, aţi vorbit despre banca de date a Agenţiei naţionale. Ce prezintă această bancă de date şi cum poate fi accesată de cei care sunt interesaţi să-şi găsească o slujbă?

Ion Holban: În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă activează un sistem informaţional unde se colectează toate locurile de muncă vacante existente şi la orice moment, accesând portalul agenţiei, www.angajare.md, putem intra în banca de date şi selectăm meseriile, profesiile, specialităţile care sunt vacante la moment în Republica Moldova.

Europa Liberă: Şi aceste date se împrospătează cu regularitate?

Ion Holban: Da. Sistemul este mereu actualizat, locurile de muncă ocupate sunt scoase din sistem, iar locurile noi se introduc tot timpul în informaţia dată.

Europa Liberă: Din câte se pare, statisticile sunt îngrijorătoare în ceea ce priveşte situaţia de pe piaţa de muncă. Presa citează cifre din care rezultă că ofertele de pe piaţă sunt în reducere. De exemplu, că de la începutul anului 36 de mii de şomeri ar fi solicitat un serviciu, în timp ce agenţia pe care o reprezentaţi a fost în stare să ofere doar vreo 6 mii de locuri de muncă. Cât de relevante sunt aceste cifre?

Ion Holban: Toate cifrele pe care le-aţi adus la cunoştinţă sunt corecte. Agenţia are statistica sa – mai mult de 36 de mii de şomeri sunt la evidenţă. Dar dacă facem o comparaţie pentru ultimii doi ani de zile, în mai 2009 am avut vreo 60 de mii la evidenţă, 2010 – undeva 54 de mii, 2011 – 49, acum – 36 de mii. Vedeţi că numărul e în scădere. Locuri de muncă în mai curent, în comparaţie cu mai 2011, avem mai mult cu 25 de procente locuri de muncă decât la timpul acela. Deci, e în creştere. Desigur locuri de muncă nu sunt pentru toţi cei care sunt la evidenţă, însă avem şi alte măsuri pe care le promovăm pe piaţa muncii pentru cei care la acest moment nu pot să-şi găsească locuri de muncă. Se are în vedere antrenarea persoanelor la lucrări publice remunerate. Pe de altă parte, din cele 36 de mii care sunt în evidenţă, mai mult de 60 de procente sunt persoane fără meserii, cu o calificare joasă şi întreprindem măsuri pentru a-i face mai activi pe piaţa forţei de muncă.

Europa Liberă: Vorbind despre meserii, care sunt cele mai căutate, pentru că aici apare o problemă foarte mare cu ceea ce oferă învăţământul, producând în serie jurişti de exemplu, şi ceea ce ar dori să aibă angajatorul de fapt.

Ion Holban: Să luăm evenimentul de ieri. Cei peste 70 de angajatori au solicitat meserii şi specialităţi ca cosători, croitori, taxatori, bucătari, chelneri, specialişti în tehnologii informaţionale pentru prima dată avem un număr foarte mare. Se au în vedere ingineri, operatori, directori tehnici, manageri, economişti, vânzători, casieri, lucrători bancari, specialişti în resurse umane, contabili şi mulţi alţii. Adică spectrul e foarte larg. Dar dacă am atins problema pregătirii de cadre în sistemul de învăţământ, desigur că este o disproporţie: pregătim specialişti cu studii superioare care la moment nu au căutare pe piaţa forţei de muncă, totodată ducem lipsă de muncitori calificaţi în construcţii, industria uşoară, alimentare publică. Iată partea aceasta într-o măsură oarecare se lucrează pentru a îndruma instituţiile de învăţământ ca să pregătească la solicitarea de pe piaţa de muncă.

Europa Liberă: Este de prevăzut ca moldovenii care lucrează peste hotare, din cauza crizei care afectează ţările unde se află ei acum, să revină, poate să fie o revenire mai mult sau mai puţin în masă. În cazul acesta ce se va întâmpla? Se vor complica lucrurile pe piaţa muncii? Sau, dimpotrivă, vor veni exact oamenii cu meseriile care sunt necesare acum în republica Moldova, din punctul dvs. de vedere?

Ion Holban: Noi lucrăm şi cu întreprinderi cu capital străin care activează pe teritoriul republicii Moldova. Se solicită muncitori cu calificare înaltă şi cu practică în Europa de Vest, în spaţiul UE. Avem solicitări de la întreprinderi cu capital străin italian, mai sunt şi altele care solicită cadrele acestea. De aceea noi lucrăm, ne pregătim, printre altele de acum am creat o reţea în cadrul structurilor agenţiilor naţionale, pentru a afla locurile de muncă la cei care au nevoie de cadrele în cauză pentru ca la prima intervenţii să putem să le propunem locurile în cauză. Se lucrează foarte intens în domeniul acesta.

Europa Liberă: Sunteţi satisfăcut de eficienţa acestui târg care s-a desfăşurat ieri?

Ion Holban: Da. Acesta este un târg informaţional şi sunt satisfăcut pentru că am pus tinerii într-o situaţie ca să ştie care sunt cerinţele pieţei forţei de muncă. Informaţia a fost foarte amplă, diferite consultări, le-am propus mai mult de 400 de locuri de muncă din sistemul public, ca să înţeleagă că piaţa de muncă este o piaţă de concurenţă.
XS
SM
MD
LG