Guvernul irlandez şi liderii din zona euro pot răsufla uşuraţi: pactul fiscal a fost aprobat de electoratul irlandez în referendumul de ieri, cu o majoritate clară de peste 60 la sută. Irlanda este singura ţară unde pactul, semnat de 25 de ţări din Uniunea europeană, a fost supus votului popular. Participarea a fost însă de puţin peste 50 la sută aşa că ieri, existau încă temeri, că oponenţii pactului ar putea avea câştig de cauză. Irlanda a mai respins două acorduri europene şi de fiecare dată participarea slabă la vot a făcut ca documentele să fie respinse.
Pactul fiscal limitează drastic cheltuielile bugetare prin faptul că reduce nivelul permis al deficitului la numai 0,5 la sută din PIB faţă de 3 la sută cât este acum. Este şi motivul pentru care criticii pactului avertizau că Irlanda va fi obligată să continue politica de austeritate financiară până în anul 2020. De patru ani, economia irlandeză scade iar şomajul a atins nivelul record de 14,3 la sută.
Comentând însă rezultatul votului, vice-premierul Eamon Gilmore a declarat că acum a venit momentul să se investească mai mult în creşterea economică. Atât în Irlanda cât şi în restul ţărilor din zona euro. Şi a cerut un compromis, tot la nivel european, în problema datoriei băncilor. Cu doi ani în urmă, guvernul irlandez a naţionalizat cinci din cele şase bănci ale ţării, de teamă ca acesta să nu dea faliment. O decizie care a făcut să explodeze deficitul bugetar la peste 30 la sută.
Guvernul irlandez pledează şi pentru crearea euro bondurilor care i-ar putea permite să se împrumute mai ieftin. Numai că Germania se opune, cum se opune şi finanţării, la nivel european, a unor programe de dezvoltare economică.
Odată adoptat pactul fiscal, Irlanda poate spera la noi împrumuturi din partea Uniunii Europene, prin mecanismul de stabilizare. Pentru că la sfârşitul anului se termină banii din creditul de 80 de miliarde, primit de la UE, FMI şi Banca Mondială.
Pactul fiscal limitează drastic cheltuielile bugetare prin faptul că reduce nivelul permis al deficitului la numai 0,5 la sută din PIB faţă de 3 la sută cât este acum. Este şi motivul pentru care criticii pactului avertizau că Irlanda va fi obligată să continue politica de austeritate financiară până în anul 2020. De patru ani, economia irlandeză scade iar şomajul a atins nivelul record de 14,3 la sută.
Comentând însă rezultatul votului, vice-premierul Eamon Gilmore a declarat că acum a venit momentul să se investească mai mult în creşterea economică. Atât în Irlanda cât şi în restul ţărilor din zona euro. Şi a cerut un compromis, tot la nivel european, în problema datoriei băncilor. Cu doi ani în urmă, guvernul irlandez a naţionalizat cinci din cele şase bănci ale ţării, de teamă ca acesta să nu dea faliment. O decizie care a făcut să explodeze deficitul bugetar la peste 30 la sută.
Guvernul irlandez pledează şi pentru crearea euro bondurilor care i-ar putea permite să se împrumute mai ieftin. Numai că Germania se opune, cum se opune şi finanţării, la nivel european, a unor programe de dezvoltare economică.
Odată adoptat pactul fiscal, Irlanda poate spera la noi împrumuturi din partea Uniunii Europene, prin mecanismul de stabilizare. Pentru că la sfârşitul anului se termină banii din creditul de 80 de miliarde, primit de la UE, FMI şi Banca Mondială.
