La Chişinău s-a încheiat a X-ea ediţie a Festivalului Internaţional al Artelor Scenice Bienala Teatrului „Eugene Ionesco”, cunoscut publicului larg ca BITEI. După ediţia din acest an organizatorii au hotărît să facă festivalul în fiecare an, chiar dacă la începuturi a fost gîndit ca o bienală. Lucia Diaconu l-a întrebat pe directorul festivalului Petru Vutcărău dacă această decizie confirmă reuşita eforturilor sale de 18 ani.
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi anunţat că festivalul nu va mai avea loc o dată la doi ani ci anual. Ar însemna asta că eforturile dumneavoastră de a organiza de 18 ani acest festival s-au îndreptăţit?
Europa Liberă: Dar credeţi că numai preţul biletelor îi împiedică pe spectatori să vină mai mulţi la spectacole?
Petru Vutcărău: Nu doar asta. E şi partea proastă a momentului de publicitate în festival. Toate sînt legate una cu alta. Noi ne dorim ca despre festival şi despre spectacole, despre program să se înceapă a vorbi cel puţin cu o lună înainte. Lumea să ştie ce program îl aşteaptă în festival, să scoatem şi abonamente pentru toate spectacolele cu preţ redus. Or lucrul acesta nicidecum nu putem să-l realizăm din cauză că nu ştim pînă în ultimul moment ce buget vom avea şi ce ne putem permite să invităm, ce colective, deci băgăm spectacolul sau nu, vom avea finanţarea promisă sau nu. Eu cred că festivalul trebuie să aibă deja un statut special şi anume un eveniment cultural de importanţă naţională patronat de stat, de guvern, cu un buget clar de la începutul anului financiar.
Europa Liberă: La ultimele ediţii ale festivalului aţi început să invitaţi trupe de dans, trupe muzicale. De ce? Aţi vrut să ieşiţi din cadrul teatrului elitist ca să atrageţi mai mult public sau altceva aţi urmărit?
Petru Vutcărău: Da, am avut în afară de dans şi teatre de stradă, de pantomimă, am avut şi teatru de păpuşi pentru copii şi teatru de păpuşi pentru maturi. Deci am încercat să îmbinăm în festival cam toate genurile de artă scenică. Am vrut să vedem cum va reacţiona publicul. Ne-am gîndit că pînă vor apărea alte festivaluri internaţionale de muzică, de dans haideţi să oferim noi publicului, în cadrul BITEI, un buchet de spectacole diverse.
Europa Liberă: Reuşeşte încetul cu încetul Chişinăul să devină o capitală teatrală?
Petru Vutcărău: Încă nu, dar noi cel puţin, teatrul „Eugene Ionesco”, cu această premieră, cu această scenă pe care încercăm s-o animăm vom face tot ce ne stă în puteri pentru a readuce publicul de teatru în săli, la spectacole. Pentru a ridica cumva prestigiul artei teatrale în societate, pentru a face publicul să înţeleagă ce înseamnă teatrul în general pentru om. Că nu este doar o sursă de amuzament, de distracţie. Că la teatru nu se vine doar ca să rîdă. Că de fapt teatrul are o altă misiune, teatrul este o artă serioasă, profundă, interesantă, atractivă, emotivă. Publicul este invitat să reflecteze asupra unor teme sociale, politice, de familie. Să încerce împreună cu alţi spectatori şi cu actorii din scenă să găsească răspunsuri la anumite întrebări: ce facem, cum trăim în continuare. Pentru că teatrul nu este altceva decît, cum au spus-o înaintaşii, o oglindă a vieţii noastre. Şi noi o să încercăm, prin tot ce facem în scena teatrului „Ionesco” să reflectăm această viaţă a noastră aşa cum este ea – frumoasă, tristă, dură, violentă, săracă, disperată, fericită, că avem de toate.
