„Omul nu mai vrea să ia parte la conducerea satului său...” - în așteptarea realei descentralizări și autonomii locale

Întoarceți-vă cu fața spre cei, care conduc în teritoriu! Asta cer primarii atât de la Executivul republican, cât și de la Legislativ. Autoritățile locale continuă să se plângă că sunt divizate pe criterii politice și nu pot comunica cu cei de la centru. În replica, demnitarii de la Chișinău le spun că nimeni nu este ținut în funcție.

Recent, la adunarea generală a Congresului autorităților locale președinta Tatiana Badan amintea că „actualul sistem de finanţe publice locale este excesiv de centralizat, politizat şi inhibator pentru iniţiativa locală”. Declaraţiile de a pune în aplicare un nou sistem de finanţe locale începând cu anul 2014 sau poate 2015 sunt lipsite de încredere. Ața, cum spunea primarul de Selenec, Tatiana Badan, anume în această perioadă vor avea loc alegeri parlamentare şi locale, astfel că e puţin probabil să se realizeze o reformă privind finanţele locale.

Despre nevoia descentralizării autorităților locale am stat de vorba cu Elena Dobzeu, primărița satului Grozești din raionul Nisporeni.

Elena Dobzeu: ,,Descentralizarea asta înseamnă o libertate totală în conducerea din sat. Noi astăzi nu avem descentralizare. Autoritățile publice locale ar trebui să fie stăpâni la ei acasă. Dar nu poți face nici un pas nici în stânga, nici în dreapta.”

Europa Liberă: La Grozești astăzi ce nu puteți face?

Elena Dobzeu: ,,Nici măcar în ședința consiliului să aprobăm combustibilul care trebuie pentru mașina primăriei. N-o poți face. La Grozești, ca și în întreaga țară, orice n-ai face mai întâi trebuie să raportezi, dacă convine cuiva.”

Europa Liberă: Cui să raportezi? Liderilor de partid? Guvernului? Parlamentului?

Elena Dobzeu: ,,I-ați enumerat așa cum trebuie. La toți trebuie să raportezi. Și chiar nu ești liber nici în gândire, nici în acțiune. Și descentralizarea ea trebuie să fie și am speranța că ea va fi făcută.”

Europa Liberă: De ce centrul nu vrea să vă dezlege mâinile?

Elena Dobzeu: ,,Probabil cuiva îi face bine. În primul rând guvernării. Și e mai bine atunci când pe om îl ții în frâu decât atunci când îi dai libertate totală. Omul ținut în frâu este omul supus. Chiar este, nu că poate fi șantajat. Asta facilitează munca lor. Ei au speranța că dacă noi vom gândi ceea ce gândesc ei, dacă noi vom acționa exact cum cer ei, atunci le va fi și lor ușor, dar greșesc amarnic.”

Europa Liberă: Dar așa sunteți cu statut de slugă.

Elena Dobzeu: ,,Aceasta poate să meargă până la un anumit timp, dar până la urm va izbucni.”

Europa Liberă: Ce pierde astăzi satul și statul că nu s-a obținut o descentralizare veritabilă a puterii?

Elena Dobzeu: ,,Un exemplu concret pentru satul meu: n-am apă și nu pot să implementez proiectul pe care l-am câștigat încă în 2008 cu Banca Mondială pentru că eu sunt subordonată Ministerului Mediului. Dar domnul ministru, domnul Șalaru, cu toată stima și respectul, îmi spune: n-ai să faci ceea ce crezi dumitale. Dumnealui spune, că până când noi dirijăm și nu dirijați voi, cei de jos. E o ofensă și e o ofensă foarte mare.”

Europa Liberă: Și la toți miniștrii sunteți datoare să mergeți cu plecăciune?

Elena Dobzeu: ,,La toți. Dar mai reprezentăm și noi ceva. Reprezentăm puterea locală. Ar fi cazul să ne permită să ne manifestăm și noi talentul nostru. Ne-au dat teren, dar nu ne-au dat puterea și atunci suntem slugile celea cu capul plecat. Bine, sabia nu-l taie când îl pleci, dar nu vedem nici soarele. Și dacă nu-l vede primarul soarele, păi cum o să-l vadă comunitatea? Și așa cum am șezut în mocirlă, fără drum și fără apă, tot așa o să stăm în continuare.”

Europa Liberă: Armata de primari în Republica Moldova e o forță? Cineva apleacă urechea la doleanțele acestei forțe?

Elena Dobzeu: ,,De doi ani este o forță, de când există calmul. Pe Congresul autorităților locale calmul ne-a scos în lume, calmul este cel care ne apără și avem toată certitudinea că vom deveni o forță, peste un an vom fi o forță. Și dacă noi continuăm să stăm cu urechea să vedem ce o să zică ministrul, sau ce o să zică președintele de raion sau de țară, la anul ei își vor pleca urechea să vadă ce mai zice calmul.”

Europa Liberă: A propos, culoarea politică vă avantajează, sau vă dezavantajează?

Elena Dobzeu: ,,De la caz la caz. Când am o problemă și îmi trebui un coleg, un prieten atunci eu îl găsesc numai în rândul partidului, ca să ne dea un sfat. Și îl găsesc întotdeauna la președintele raionului, ca și președintele Partidului Democrat. Acesta e domnul Bâtcă. Dar altă dată dezavantajat de ce? Pentru că s-a promis mult în campania electorală. De exemplu știm pe cine avem de la Grozești.”

Europa Liberă: Domnul Plahotniuc este din Grozești.

Elena Dobzeu: ,,Da. Și domnul Plahotniuc, și domnul Ion Lupu de la PL, și doamna Raisa Apolschi s-a înrădăcinat. S-a promis cel puțin dacă apă nu aveți, măcar drum să aveți. Și știți, nu e nici o activitate și atunci oamenii din sat sunt dezamăgiți și-i aruncă vorbele acestea: ei, na, domnule primar, ai zis PD, unde e PD? Chiar te simți și rușinată într-un fel, și indignată. Și chiar sunt momente când zic: Doamne, dacă mai merg odată, nu mai vin nici cu un partid, să vin singură, să mă pot lupta singură, să nu mai am reproșurile acestea, că eu le primesc direct la suflet.”

Europa Liberă: Atmosfera care domină astăzi în cadrul coaliției de guvernare se răsfrânge la nivel de teritoriu?

Elena Dobzeu: ,,Sigur că da. Dacă e pace și liniște. Și prietenia lor, ea emană un pozitivism, o energie pozitivă asupra noastră. Dar dacă ei emană negativismul acesta noi îl recepționăm și încă îl mai multiplicăm, că el ajunge la noi ca la poșta stricată. Ajunge și e dureros, pentru că dacă ar dispărea certa între ei, acolo unde e pace și liniște ar fi mult mai vizibile lucrurile frumoase, și am avea și niște realizări și niște succese”

Europa Liberă: Credeți că guvernarea trăiește cu problema satului?

Elena Dobzeu: ,,Chiar credeam la început că aceștia sunt ai noștri, au să trăiască cu problema satului. Acum, când știu că sunt membri ai Parlamentului și ai Guvernului, și sunt din localitățile noastre și cum am fost așa rămânem, nu mai trăiesc ei chiar cu problemele satului.”

Europa Liberă: Precizați un termen când Republica Moldova se va bucura de o adevărată descentralizare.

Elena Dobzeu: ,,2013. Ian să vedeți cât de repede.”

Europa Liberă: Veți avea autonomie financiară?

Elena Dobzeu: ,,Eu cred. Ian să vedeți cât de repede o s se producă. Pur și simplu nu a putut să lucreze Guvernul, că a avut alte probleme mai importante.”

Europa Liberă: Trei întrebări pe care vreți să le adresați guvernării?

Elena Dobzeu: ,,De ce nu se realizează ceea ce au promis? De ce până în ziua de astăzi există o ceartă, și o ceartă mare între aleșii locali, între primari, mai ales unde sunt primari femei, Doamne, și cu angajații Ministerului Afacerilor Interne, de ce până astăzi nu avem și noi un șef de post care să fie în subordinea și la dispoziția primarului?

De ce un polițist de sector nu ne răspunde la telefon atunci când îl invităm la audiență cu cetățenii? De ce eu trebuie să-i amintesc că el este șef de post la noi Grozești, ca el să-mi spună: da eu sunt șef de post în trei-patru localități, care se află în trei-patru puncte cardinale ale raionului.

De ce ei se subordonează direct prin lege comisarului și nu ascultă niciodată de sfatul primarului? De ce cînd crima este săvârșită în sat primarul este ultimul care aude, iar consilierul local nici nu auzit? De ce legea nu permite în primul rând să coordoneze lucrurile cu primarul și orice eveniment care se întâmplă în comunitate să fie auzit în primul rând de primar, polițist și consiliul local. Deci, aici avem probleme.”

*

Despre problemele pe care le au în teritoriu, dar şi despre atitudinea autorităţilor centrale faţă de administrația locala, Europa Liberă a discutat și cu Gheorghe Cojoc, secretarul consiliului raional Basarabeasca.

Europa Liberă: De ce așa de greu se produce această descentralizare a puterii?

Gheorghe Cojoc: ,,Nu e pe interesul autorităților centrale. În al doilea rând mă gândesc la contingentul de aleși locali, adică lipsa lor de inițiativă și pasivitatea asta, care s-o luăm așa pe de-a dreptul, un primar se gândește să devină primar pentru a-și mai drege un business, o casă, nu știu ce acolo, un interes.

Toate acestea luate la un loc la nivel național creează discrepanța dureroasă de fapt dintre autoritățile locale, care sunt menite a reprezenta talpa de jos a țării și spuma societății, sau autoritățile centrale, care uită cine i-a adus în fotolii și odată în patru ani vin să dea bună ziua și să vadă pe ce drumuri mai merge omul, cu ce se mai întreține, cum o mai duce iarna și cum ar fi mai dearte.”

Europa Liberă: De ce nu ar exista interes din partea autorităților centrale pentru această descentralizare? Ar prefera mai degrabă să țină în frâu situația, pentru că există culoare apolitică?

Gheorghe Cojoc: ,,Vorbim iarăși de aceeași pasivitate. La om cum apare interesul? Atunci când el este undeva constrâns de cineva, el este impus. Interesul acesta dacă ar fi să zicem că un prim-ministru sau președinte de Parlament vine pentru a-și face ofranda în numele poporului, noi i-am înțelege. Dar noi vedem treburile din Alianță, noi vedem lipsa lor de frică în fața poporului.

Treburile din cadrul Alianței eu le văd numai prin prisma intereselor de grup, adică unul vrea un minister, altul vrea alt minister. La nivel local nu se simte instituțiile statului, ele sunt moarte, ele sunt paralizate. Noi trecem prin algoritm, noi suntem supuși unei formule politice, unde măturătoare e verde, paznicul e roșu, nu știu cine acolo e nu știu cum. Toate chestiunile acestea luate la un loc fac o discreditare totală.”

Europa Liberă: Și a puterii locale, și a celei centrale? Sau invers?

Gheorghe Cojoc: ,,Noi n-am vorbit de o chestiune tare importantă și anume de competența. În virtutea tuturor configurațiilor politice, au fost puși în funcție, să zicem așa, luați cu penseta din eprubetă și puși în fotolii de miniștri, de președinți de raioane. Au fost puși oameni care absolut nimic nu au cu administrația, cu chestiuni legate de atragerea populației în procesul decizional, de luare a deciziilor în numele populației care i-a ales. Adică ei își fac jocul pe interese personale.”

Europa Liberă: Ce reproșuri mai aveți la adresa guvernării?

Gheorghe Cojoc: ,,Guvernarea să-și dea seama cine a adus-o la putere, să-și dea seama că va fi taxată, să-și dea seama că este menită a sluji acestui popor, să mai lase din toate ambițiile.

Eu sunt de la Basarabeasca, deja de când i-am adus la putere, să zicem așa, noi nu vedem pe nimeni. Se creează impresia că sunt uitate toate raioanele. La Basarabeasca avem din 27 de consilieri, 14 comuniști, raionul se consideră roșu. Cei 13, vasăzică șase PLDM, șase PD, plus unul independent, nici nu se prezintă la ședințele consiliului. Nu au nevoie de a-i reprezenta pe cei care i-au ales.

Și atunci vin acești 14 comuniști și adoptă decizii, fac comisii, prin comisiile astea filtrează toate proiectele de decizie, le trimit pe urmă la Cancelaria de stat prin oficiul teritorial, astea trec. E un haos total. În Republica Moldova, în virtutea atitudinii mai ales a autorităților centrale, a dispărut interesul față de puterea locală. Omul nu mai vrea să ia parte la conducerea satului său.”

Europa Liberă: Pe cât de motivat este cetățeanul să se implice în actul decizional?

Gheorghe Cojoc: ,,Cetățeanul nu este motivat, cetățeanul este decepționat. Cetățeanul este lovit cu bâta în cap și i se spune: taci, și închide gura. Se face așa, subtil – prin prețuri, prin servicii promise și neprestate, prin niște proiecte, care iată-iată acuș se implementează și trec ani și drumul acela deja e fundătură și școala ceia deja e o găinărie.

Toate la un loc îl aruncă pe cetățeanul simplu, cum spunea Hajdeu, ,,în glodul patimii lumești” și el pierde acest interes, și se gândește: măi, ian să mă mai duc odată la alegeri. Cel mai rău e că noi suntem ostatici Alianței de guvernare de acum.”

Europa Liberă: Ce înseamnă a fi ostatecul coaliției de guvernare?

Gheorghe Cojoc: ,,Asta e o mreajă de păianjen. Pe de o parte lumea parcă nu ar vrea să voteze pentru comuniști, știind ce a fost, pe de altă parte nu are alternativă de a alege. Și atunci, vrei nu vrei se gândește: suntem noi în Europa? Nu suntem în Europa? Geografic parcă da, cu integrarea parcă deloc. Cu mentalitatea și mai prost. Și atunci hai să le mai dăm o șansă și iată ei știu de lucrul acesta”

Europa Liberă: Cei de la guvernare.

Gheorghe Cojoc: ,,Da, de-atâta nu-ți dau buna ziua, de-atâta nu vin, de atâta nu te întreabă ce faci. Nu au nevoie de tine la modul general. Au nevoi de votul tău.”

Europa Liberă: De ce s-a insistat pe ideea că totuși guvernarea locală ar fi de o importanță națională?

Gheorghe Cojoc: ,,Guvernarea locală ar trebui să fie de o importanță națională, cum e în întreaga Europă. Noi nu așteptăm să fie descentralizată puterea, noi ne dăm seama destul de bine că acesta e un deziderat și o cerință a Consiliului Europei și a Uniunii Europene”

Europa Liberă: Și nu a Moldovei și a moldovenilor?

Gheorghe Cojoc: ,,A Moldovei și a moldovenilor prin definiție ar trebui să fie pentru că fără descentralizare noi nu putem exista local.”

Europa Liberă: Dacă există această descentralizare, ce se întâmplă?

Gheorghe Cojoc: ,,Dacă ar exista această descentralizare, dacă nu s-ar duce la Guvern taxele vamale, taxa pe valoare adăugată, accizele și dacă nu ar veni înapoi transferurile la raion cu lingurița, și dacă de la raion nu s-ar duce la sat cu o linguriță și mai mică.”

Europa Liberă: Și mai ales pe culoare politică.

Gheorghe Cojoc: ,,Și mai ales pe culoare politică. Dacă tu iești de altă culoare la revedere cu banii și nici o șansă, înoată cum poți, apoi atunci ar fi altceva. Dar descentralizarea despre care noi vorbim, ea a rămas pe hârtie, bătaia asta de joc.”

Europa Liberă: Spuneți trei probleme cele mai arzătoare pentru administrarea publică locală.

Gheorghe Cojoc: ,,Trei probleme: lipsa de comunicare a centrului cu teritoriu. În al doilea rând finanțările de la caz la caz, așa cum și cui îi abate. Și în al treilea rând luarea banilor din teritoriu. Te lasă cu pielea. Va să zică, au pus pe brânci businessul local, de acolo bani nu mai vin.

Noi avem vamă la Basarabeasca, dar noi nu vedem un ban de acolo, ei se duc toți la Chișinău. Și avem vamă cu statut internațional. Altceva: avem un nod de cale ferată foarte mare, cea mai mare de la Sudul Moldovei. Pentru taxa din salarii raionul primea trei milioane de lei anual anii trecuți. Acum au pus pe brânci întregul raion.”

Europa Liberă: Am auzit voci care spun că și această structură – raionul nu mai este justificată.

Gheorghe Cojoc: ,,Eu am lucrat la județ patru ani de zile, am lucrat în aparatul consiliului județean Lăpușna. Și erau 69 de primării, 159 de sate, 320 de mii de locuitori, patru sectoare, foste raioane. Atunci când s-au format județele, tot atunci ar fi trebuit să se pună accentul pe autonomia locală, să li se dea o parte bună din servicii primăriilor. Acum raioanele nu se justifică. Nu avem parteneriat între administrația publică și businessul mic și mijlociu, nu se atrag investiții, nu se prestează servicii contra plată calitative. Raionul rămâne cam aceeași bătaie de joc față de om.”

*

Situația în administrația publică locală, în general, este foarte gravă, iar situația ce ține de remunerarea angajaților din aceste structuri este și mai gravă. Dacă salarizarea acestor funcționari din teritoriu nu va fi salvată, atunci primăriile riscă să rămână fără specialiști, crede Viorel Furdui, expert în administrare publică locală, directorul executiv al Congresului autorităților locale, care a venit în studioul Europei Libere împreună cu primarul de Cimislia, Gheorghe Răileanu.

Europa Liberă: Poate dacă vorbim mai des de centralizare, se produce descentralizare?

Viorel Furdui: ,,Original, sigur.”

Europa Liberă: Domnule Furdui, cât de centralizată este astăzi puterea?

Viorel Furdui: ,,Lucru paradoxal, noi avem multe legi, multe competențe transferate către administrația locală, dar avem un sistem foarte centralizat. Finanțele, cea mai principală problemă, hipercentralizată. Cinci procente de autonomie locală, chiar mai puțin. Organizarea și funcționarea administrației locale, statele de personal, politica de cadre, tot este sub controlul administrației centrale. Dezvoltarea locală, absolut nici o pârghie nu au autoritățile publice locale.”

Europa Liberă: De ce guvernanții nu vor această descentralizare?

Viorel Furdui: ,,Vă spun, pentru că de fapt o descentralizare reală asta înseamnă modernizarea țării, asta înseamnă schimbări ale sistemului electoral, asta înseamnă schimbări în relațiile dintre administrația locală și
cea centrală, adică inversarea acestor relații de subordonare care există, asta înseamnă o democratizare reală.

Nu în zadar Consiliul Europei de atâția ani vorbește despre importanța democrației locale, iar ultimul raport vorbește despre faptul că la noi nu s-a schimbat nimic în domeniul dat.”

Europa Liberă: Domnule primar de Cimișlia, domnule Răileanu, dacă nu se produce descentralizarea primarul e mai șantajabil? E mai dependent de cel de sus? Vă duceți cu mâna întinsă? Bateți la ușă ca să vi se deschidă?

Gheorghe Răileanu: ,,Dacă nu are loc descentralizarea nu poți fi gospodar ca lumea în localitate.”

Europa Liberă: Dumneavoastră astăzi nu sunteți gospodar la Cimișlia?

Gheorghe Răileanu: ,,Nu, pentru că nu am pârghiile necesare.”

Europa Liberă: Care pârghii concret pârghii vă lipsesc?

Gheorghe Răileanu: ,,În primul rând financiare. Dacă s-ar face o descentralizare a sistemului de achiziții, el este descentralizat, dar mai persistă un element birocratic, niște dări de seamă, niște înregistrări la Chișinău, se acceptă, nu se acceptă. Și dacă s-ar descentraliza acest sistem după cum chiar m-am întors din Polonia, am discutat cu prietenii polonezi, noi cel puțin din gestionarea mai corectă, mai bună a banilor și a resurselor materiale am avea un efect economic de 30 de procente. Am așa o impresie că undeva între centralizare ți descentralizare, între dânșii și noi multe competențe se pierd.”

Viorel Furdui: ,,Se pun pur și simplu pe umerii administrației locale tacit.”

Gheorghe Răileanu: ,,Da, mecanismele de soluționare, sau problema stă pe capul cuiva, dar competența financiară stă în altă parte și uite, de atâta nici nu se dezvoltă, stă pe loc. Sunt domenii întregi care sunt conservate.”

Europa Liberă: Și dacă ați avea bani ce ați face?

Gheorghe Răileanu: ,,Aș continua să întăresc aparatul primăriei cu specialiști competenți. Am elabora mai multe studii de fezabilitate, proiecte tehnice.”

Europa Liberă: Domnule primar, ca să ceri bani, trebuie să dai bani.

Gheorghe Răileanu: ,,Da, apoi iată mecanismul de a primi bani este de a investi în documentația tehnică, în proiecte, în specialiști.”

Europa Liberă: Dumneavoastră câți bani dați, ca să vi se întoarcă câte procente? Cimișlia dă în pușculița Ministerului Finanțelor câți bani?

Gheorghe Răileanu: ,,Nu, nu putem ști.”

Europa Liberă: Păi atunci ce primar sunteți, dacă nu știți?

Gheorghe Răileanu: ,,Dar nu cunoaște nici un primar din Republica Moldova. Cât dă orașul în bugetul centralizat, eu cred că nu este informat nici un primar. Se înțelege că este foarte grav. Uite ce știu eu: câte impozite pe imobil s-au colectat pe teritoriul meu, impozitele funciare, impozitul pe venit din salariu.

Ca regulă eu știu că procentul nostru e 40 de procente anul acesta. Doi ani în urmă a fost 70, pe urmă 60, acum e 40. Restul, taxa pe valoare adăugată, accize, acum o să fie impozitul pe venit din activitatea întreprinderilor, aceste cifre nu le cunosc.”

Europa Liberă: Și am înțeles că nu sunteți interesat să colectați impozite.

Gheorghe Răileanu: ,,Corect, mă ține la distanță.”

Europa Liberă: De ce nu sunteți interesați să acumulați impozitele din Cimișlia?

Gheorghe Răileanu: ,,Vă spun, sunt interesat, dar nu vin la noi. Vreo câțiva ani la rând scriu scrisori la Inspectoratul fiscal să-mi prezinte informații privind activitatea economică a agenților economici, să-mi arate care și ce impozite pe salariu dau. Pentru că cifra comună o văd, dar anume fiecare întreprindere, ca să văd eu câți lucrători, eu văd că ai 50, dar tu plătești un fleac.

Așa informație e secretă pentru primari. Am primit răspunsuri oficiale că nu e în competența mea să primesc așa informație. Dați-mi informație ce taxă pe valoare adăugată plătesc toți agenții economici ca să pot indirect urmări ce se face acolo. Lucrează legal, sau lucrează în buzunarul cuiva. Tot e respinsă această solicitare, nu am acces la această informație.”

Europa Liberă: Și ce gospodar este domnul Răileanu în Cimișlia?

Gheorghe Răileanu: ,,Da, sunt gospodar numai pe banii pe care îi strângem de la țăranii cei mai săraci, care își vând pământul ca să plătească impozitele. Iată cu acei bani noi suntem gospodari. Pe imobil, impozitele pe casă, tot țăranii plătesc. Pe urmă sunt gospodar pe impozitul pe venit din salariu, despre care am vorbit. Sunt gospodar pe plățile de arendă a patrimoniului public, dacă dăm în arendă niște terenuri, sau clădiri. Și mai sunt gospodar în cazul în care reușesc prin judecăți să scot niște bani de la acei care nu au nici contract de arendă, nici nu cumpără, dar îl folosesc.

Avem zeci și zeci de hectare de terenuri din zona industrială, care ar putea da venit și care este ținută de cineva acolo, în baza unor legi strâmbe și nu plătesc nici pentru folosirea acestui pământ, nu plătesc nimic.

Se judecă cu noi, câștigă procesele. Iată pe banii ceia pe care îi câștig de la dânșii noi suntem gospodari. Și tot sunt gospodar în măsura în care consiliul orășenesc îmi votează proiectele date sau nu mi le votează.”

Europa Liberă: Domnule Furdui, e putred mecanismul, pârghiile?

Viorel Furdui: ,,E putred de tot. Dumneavoastră ați întrebat de ce nu cunoaște care sunt veniturile teritoriului? Pentru că nu sunt interesați. Pentru că așa sistemul este construit că de fapt toți banii, indiferent – acumulezi, nu acumulezi, depui efort, pleacă din teritoriu și ți se întorc în formă de transferuri care sunt calculate de cineva de la centru.”

Europa Liberă: Deci transferurile vin la raion, la consiliului raional, președintele de raion, în funcție de simpatiile pe care le are față de Dumneavoastră și localitatea Dumneavoastră, vă trimit bani.

Gheorghe Răileanu: ,,Vă spun la modul general, o să fie foarte simplu.”

Europa Liberă: Centru bugetar, cred că în primul rând.

Gheorghe Răileanu: ,,Înseamnă că ei iau cifrele astea de control și se uită cam câți bani acumulăm noi și dacă acumulăm mai mult, ne taie. De o pildă: am avut doi ani în urmă impozitul pe venit din salarii, a muncitorilor din raza primăriei, 70 de procente. Au văzut că acumulăm mai mult ne-au pus 60 de procente. Au văzut că depunem eforturi, intrăm în judecăți, scoatem bani din cineva, aducem în ordine impozitarea ș.a.m.d., ne-au micșorat la 40 de procente. Ei numesc lucrul acesta echilibrare.”

Europa Liberă: Dar vă taie din entuziasm, înțeleg.

Gheorghe Răileanu: ,,Ne taie și din entuziasm. Mai mult ca atât, noi avem vreo trei ani de când ne zbatem asupra unui parc industrial la Cimișlia. De acum este aprobat și de Guvern statutul acestui parc pe un teren de 40 de hectare. Ideea acestui parc este de a aduce, de a ademeni întreprinzătorii din străinătate și locali în parc, le dăm facilități printr-o plată cât mai mică pentru folosirea terenului, dreptul de a cumpăra acest teren.

Planific să pun întrebarea Consiliului să-i scutim și de impozite, pe imobil, etc., cu un singur scop – de a crea locuri de lucru, să primească oamenii salariu și din salariul acela să plătească impozite. Dacă ăștia o să-mi echilibreze bugetul și o să-mi lase numai două procente, nu mai are sens, eu sunt nebun, dar eu nu sunt normal.

Dacă eu muncesc atâta ca să fac acest parc industrial ca ei până la urmă să-mi echilibreze iar bugetul, să mi-l facă tot atâta – 22, sau 23 de milioane de lei, cum este acum.”

Europa Liberă: Cine este interesat să redreseze această situație deplorabilă? Primarii?

Gheorghe Răileanu: ,,Noi, în primul rând, primarii, consiliile și cetățenii.”

Europa Liberă: Cum îi motivați pe cei de la guvernare să vă dezlege mâinile?

Gheorghe Răileanu: ,,Cel puțin cred că au citit Legea privind administrația publică locală, dar nu îmi vine a crede.”

Europa Liberă: Dar au elaborat-o tot ei.

Viorel Furdui: ,,Cum sensibilizăm autoritățile centrale?”

Europa Liberă: Și ce dialog există între Dumneavoastră și guvernare?

Viorel Furdui: ,,Cred că întrebarea e că avem încă niște reminiscențe din mentalitatea trecută. Atunci când e mai comod cumva în mod unilateral să rezolvi problemele și să lipsească acest dialog. Au de pierdut inclusiv și autoritățile publice centrale, pentru că pierd contactul cu teritoriile, dar în teritoriu situația este foarte, foarte complicată și multă lume e indignată.

Cred că acest dialog ar impulsiona foarte mult posibil și autoritățile centrale să întreprindă acțiuni reale și chiar drept dovadă ceea ce a menționat și domnul primul ministru, că totuși Legea privind finanțelor publice locale, pilon al descentralizării este pe ultima sută de metri.”