În vizita lui săptămânală în studioul Europei Libere de la Chișinău, analistul politic Igor Boțan a stat de vorbă cu Vasile Botnaru despre ultimele evoluții în efortul de soluționare a conflictului transnistrean, mai exact despre întâlnirea avută în Germania săptămâna trecută de Vlad Filat și Evgheni Șevciuc, pe marginea unei conferințe OSCE.
Igor Boţan: „Conferinţa din Germania, care a avut loc săptămâna trecută, a fost mai degrabă una de dare de seamă.”
Europa Liberă: Dare de seamă în faţa cui?
Igor Boţan: „În faţa reprezentanţilor formatului 5+2, adică a avut loc o estimare a evoluţiilor şi au fost proiectaţi paşii de mai departe în acest proces.”
Europa Liberă: Iar opiniei publice din Republica Moldova ce i s-a oferit? Această imagine idilică cu Vlad Filat şi Şevciuk, stând pe bancă?
Igor Boţan: „Opiniei publice din Republica Moldova practic nu i s-a oferit nimic, doar un mesaj că lucrurile merg într-o albie normală şi că pe viitor s-ar putea să aibă loc succese în procesul de reglementare transnistreană.”
Europa Liberă: În presă transpiră ideea federalizării ca fiind una chipurile acreditată la această întâlnire. Mă rog, nu e o noutate absolută…
Igor Boţan: „În presă se discută despre problema federalizării, dar această problemă se discută începând cu anul 2010, după întâlnirea cancelarului Angela Merkel cu ex-preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev, renumita întâlnire de la Meseberg, în cadrul căreia s-a ajuns la un anumit consens. La această formulă ar fi aderat şi ex-preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy. Trebuie să menţionăm că înţelegerile la care ne referim nu au fost întâlnite cu foarte multă căldură în Uniunea Europeană. Abia mai târziu, peste o jumătate de an, în Uniunea Europeană a început să se discute despre această problemă, iar Statele Unite au rămas reticente până la vizita vicepreşedintelui Joe Biden la Chişinău, pe 11 martie 2011. Se acreditează ideea că ar exista un aşa zis non-paper între experţii germani şi cei ruşi, care promovează ideea federalizării Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Citeam într-un ziar francez, care nu alege cuvintele, că îmblânzirea ruşilor se face cu preţul federalizării Republicii Moldova, preţ pe care evident nu-l acceptă moldovenii. Şi vedem că într-adevăr în Republica Moldova unii se tem ca dracul de tămâie de cuvântul „federalizare”. Alţii spun: de ce nu? De ce nu am discuta? De ce nu am vedea ce sensuri anume putem inventa în Moldova pentru această noţiune? Privind retrospectiv la istoria dezbaterilor pe marginea federalizării, aşa cum a fost gândită în planul Kozak, ce putem spune actualmente, în ce fază se află discuţiile sau cum înţeleg diferite segmente ale societăţii această eventuală federalizare?
Igor Boţan: „Trebuie să pornim de la faptul că presa mai scrie că Republica Moldova nu este subiect al dreptului internaţional, ci obiect al acestui drept. Adică există subiecţi activi, precum ar fi Germania şi Federaţia Rusă, care au înţelegeri pe plan strategic, iar Republica Moldova s-a convenit să fie un fel de testing point, adică un punct de testare ale noilor abordări şi relaţii dintre aceste puteri. De aceea, Republica Moldova, care a insistat pe internaţionalizarea conflictului transnistrean, internaţionalizare care a ajuns până la punct foarte înalt al formatului 5+2, probabil chiar dacă nu-i place anumite probleme va trebui cu timpul să le accepte.”
Europa Liberă: Adică ai chemat naşul, respecţi să-ţi dea sfat.
Igor Boţan: „Exact. Republica Moldova nu poate ieşi, nu-şi poate permite să denunţe nici un document din cele care au fost semnate începând cu 21 iulie 1992, aşa cum a acceptat şi zona de securitate, şi misiunea de pacificare, şi egalitatea părţilor în conflict şi multe, multe alte lucruri. Probabil pentru moment nu se discută la modul direct despre federalizare, dar lucrurile merg în această direcţie. Şi pentru a nu dinamita opinia publică, deocamdată se vorbeşte despre măsurile de încredere în plan economic, comunicaţii, transport, probleme sociale, după care va veni timpul discutării problemelor foarte, foarte serioase. Şi în Transnistria probabil abordarea este aceeaşi, aşa zisa strategie sau tactica „paşilor mici”. Se discută probleme ce pot facilita viaţa oamenilor simpli, dar nu se discută probleme capitale, precum modificarea formulei de pacificare, retragerea prezenţei militare ruse, statutul juridic al Transnistriei ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Aceste probleme ar putea să devină obiectul discuţiilor în cadrul Comisiei constituţionale?
Igor Boţan: „Nu cred. Şi mai mult decât atât, ţinând cont de componenţa acestei Comisii constituţionale este absolut inimaginabil ca persoanele care fac parte din această comisie să discute astfel de probleme.”
Europa Liberă: Deci federalizarea este un subiect pentru următoarele decenii?
Igor Boţan: „Cred că da şi spre această soluţie vom merge mai mult sau mai puţin ferm. Şi vreau să vă mai subliniez un lucru foarte important: în presa din Republica Moldova, dar şi din afara Republicii Moldova deja se discută că ar exista şi o altă formulă. Se vehiculează o idee de confederalizare, idee în care Transnistria ca subiect al confederaţiei ar avea la un moment dat rolul de coadă de şopârlă, care poate fi lăsată pentru salvarea Moldovei şi evitarea transnistrizării, care se vehiculează tot mai mult şi mai mult.”
Europa Liberă: Acestea sunt idei politologice, dar soluţii politice, nu mai vorbim de juridice, avem în discuţie?
Igor Boţan: „Nu avem soluţii, dar avem, hai să zicem aşa, trasate liniile roşii, clar trasate, peste care Republica Moldova probabil nu va putea păşi. Este vorba despre interviul lui Rogozin, care a spus foarte, foarte clar că Federaţia Rusă nu vede soluţionarea problemei transnistrene în cadrul statului unitar Republica Moldova. Deci, Republica Moldova va trebui pas cu pas să-şi revadă viziunile asupra unui statut federal sau confederal.”
Europa Liberă: Deci norma constituţională despre statul unitar este ca şi cum depăşită.
Igor Boţan: „Da, şi cei care acum încearcă să elaboreze o constituţie nouă trebuie să se gândească la acest lucru. Nu are sens să elaborezi o constituţie nouă care peste trei-patru-cinci ani va trebui să fie revăzută fundamental. Ştim, de asemenea că Găgăuzia întotdeauna a insistat că statutul sau competenţele acestei autonomii nu pot fi inferioare celor pe care le va primi eventual Transnistria.”
Europa Liberă: Chiar dacă geografic este situată altfel.
Igor Boţan: „Da, chiar dacă. Şi noi ştim că există o relaţie destul de strânsă între Comrat şi Tiraspol. Din acest punct de vedere ei discută, au loc schimburi de păreri.”
Europa Liberă: Îşi potrivesc ceasuri.
Igor Boţan: „Sigur, acest lucru întotdeauna a fost cunoscut de către autorităţile din Republica Moldova.”
Igor Boţan: „Conferinţa din Germania, care a avut loc săptămâna trecută, a fost mai degrabă una de dare de seamă.”
Europa Liberă: Dare de seamă în faţa cui?
Igor Boţan: „În faţa reprezentanţilor formatului 5+2, adică a avut loc o estimare a evoluţiilor şi au fost proiectaţi paşii de mai departe în acest proces.”
Europa Liberă: Iar opiniei publice din Republica Moldova ce i s-a oferit? Această imagine idilică cu Vlad Filat şi Şevciuk, stând pe bancă?
Igor Boţan: „Opiniei publice din Republica Moldova practic nu i s-a oferit nimic, doar un mesaj că lucrurile merg într-o albie normală şi că pe viitor s-ar putea să aibă loc succese în procesul de reglementare transnistreană.”
Europa Liberă: În presă transpiră ideea federalizării ca fiind una chipurile acreditată la această întâlnire. Mă rog, nu e o noutate absolută…
Igor Boţan: „În presă se discută despre problema federalizării, dar această problemă se discută începând cu anul 2010, după întâlnirea cancelarului Angela Merkel cu ex-preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev, renumita întâlnire de la Meseberg, în cadrul căreia s-a ajuns la un anumit consens. La această formulă ar fi aderat şi ex-preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy. Trebuie să menţionăm că înţelegerile la care ne referim nu au fost întâlnite cu foarte multă căldură în Uniunea Europeană. Abia mai târziu, peste o jumătate de an, în Uniunea Europeană a început să se discute despre această problemă, iar Statele Unite au rămas reticente până la vizita vicepreşedintelui Joe Biden la Chişinău, pe 11 martie 2011. Se acreditează ideea că ar exista un aşa zis non-paper între experţii germani şi cei ruşi, care promovează ideea federalizării Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Citeam într-un ziar francez, care nu alege cuvintele, că îmblânzirea ruşilor se face cu preţul federalizării Republicii Moldova, preţ pe care evident nu-l acceptă moldovenii. Şi vedem că într-adevăr în Republica Moldova unii se tem ca dracul de tămâie de cuvântul „federalizare”. Alţii spun: de ce nu? De ce nu am discuta? De ce nu am vedea ce sensuri anume putem inventa în Moldova pentru această noţiune? Privind retrospectiv la istoria dezbaterilor pe marginea federalizării, aşa cum a fost gândită în planul Kozak, ce putem spune actualmente, în ce fază se află discuţiile sau cum înţeleg diferite segmente ale societăţii această eventuală federalizare?
Igor Boţan: „Trebuie să pornim de la faptul că presa mai scrie că Republica Moldova nu este subiect al dreptului internaţional, ci obiect al acestui drept. Adică există subiecţi activi, precum ar fi Germania şi Federaţia Rusă, care au înţelegeri pe plan strategic, iar Republica Moldova s-a convenit să fie un fel de testing point, adică un punct de testare ale noilor abordări şi relaţii dintre aceste puteri. De aceea, Republica Moldova, care a insistat pe internaţionalizarea conflictului transnistrean, internaţionalizare care a ajuns până la punct foarte înalt al formatului 5+2, probabil chiar dacă nu-i place anumite probleme va trebui cu timpul să le accepte.”
Europa Liberă: Adică ai chemat naşul, respecţi să-ţi dea sfat.
Igor Boţan: „Exact. Republica Moldova nu poate ieşi, nu-şi poate permite să denunţe nici un document din cele care au fost semnate începând cu 21 iulie 1992, aşa cum a acceptat şi zona de securitate, şi misiunea de pacificare, şi egalitatea părţilor în conflict şi multe, multe alte lucruri. Probabil pentru moment nu se discută la modul direct despre federalizare, dar lucrurile merg în această direcţie. Şi pentru a nu dinamita opinia publică, deocamdată se vorbeşte despre măsurile de încredere în plan economic, comunicaţii, transport, probleme sociale, după care va veni timpul discutării problemelor foarte, foarte serioase. Şi în Transnistria probabil abordarea este aceeaşi, aşa zisa strategie sau tactica „paşilor mici”. Se discută probleme ce pot facilita viaţa oamenilor simpli, dar nu se discută probleme capitale, precum modificarea formulei de pacificare, retragerea prezenţei militare ruse, statutul juridic al Transnistriei ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Aceste probleme ar putea să devină obiectul discuţiilor în cadrul Comisiei constituţionale?
Igor Boţan: „Nu cred. Şi mai mult decât atât, ţinând cont de componenţa acestei Comisii constituţionale este absolut inimaginabil ca persoanele care fac parte din această comisie să discute astfel de probleme.”
Europa Liberă: Deci federalizarea este un subiect pentru următoarele decenii?
Igor Boţan: „Cred că da şi spre această soluţie vom merge mai mult sau mai puţin ferm. Şi vreau să vă mai subliniez un lucru foarte important: în presa din Republica Moldova, dar şi din afara Republicii Moldova deja se discută că ar exista şi o altă formulă. Se vehiculează o idee de confederalizare, idee în care Transnistria ca subiect al confederaţiei ar avea la un moment dat rolul de coadă de şopârlă, care poate fi lăsată pentru salvarea Moldovei şi evitarea transnistrizării, care se vehiculează tot mai mult şi mai mult.”
Europa Liberă: Acestea sunt idei politologice, dar soluţii politice, nu mai vorbim de juridice, avem în discuţie?
Igor Boţan: „Nu avem soluţii, dar avem, hai să zicem aşa, trasate liniile roşii, clar trasate, peste care Republica Moldova probabil nu va putea păşi. Este vorba despre interviul lui Rogozin, care a spus foarte, foarte clar că Federaţia Rusă nu vede soluţionarea problemei transnistrene în cadrul statului unitar Republica Moldova. Deci, Republica Moldova va trebui pas cu pas să-şi revadă viziunile asupra unui statut federal sau confederal.”
Europa Liberă: Deci norma constituţională despre statul unitar este ca şi cum depăşită.
Igor Boţan: „Da, şi cei care acum încearcă să elaboreze o constituţie nouă trebuie să se gândească la acest lucru. Nu are sens să elaborezi o constituţie nouă care peste trei-patru-cinci ani va trebui să fie revăzută fundamental. Ştim, de asemenea că Găgăuzia întotdeauna a insistat că statutul sau competenţele acestei autonomii nu pot fi inferioare celor pe care le va primi eventual Transnistria.”
Europa Liberă: Chiar dacă geografic este situată altfel.
Igor Boţan: „Da, chiar dacă. Şi noi ştim că există o relaţie destul de strânsă între Comrat şi Tiraspol. Din acest punct de vedere ei discută, au loc schimburi de păreri.”
Europa Liberă: Îşi potrivesc ceasuri.
Igor Boţan: „Sigur, acest lucru întotdeauna a fost cunoscut de către autorităţile din Republica Moldova.”
