Georgia și-a câștigat un anume prestigiu special printre fostele republici sovietice pentru că ar fi reformat curajos poliția, reducând mult nivelul corupției. Despre experiența lor au vorbit astăzi la Chișinău, la o conferință sprijinită de ambasada Statelor Unite, mai mulți experți de la Tbilisi. Relatează Lucia Diaconu.
Declarată una din priorităţile actualei guvernări, reforma poliţiei se află încă în faza pregătirii cadrului juridic. După mai multe vizite ale unor delegaţii moldovene în Georgia, azi, într-o conferinţă organizată la Chişinău, cu sprijinul Ambasadei SUA, mai mulţi experţi din Tbilisi au împărtăşit din experienţa de reformare a organelor de forţă din ţara lor, experienţă considerată drept un model demn de urmat de autorităţile de la Chişinău.
De la demararea reformei poliţiei, Georgia se poate lăuda cu mai multe realizări, a declarat postului nostru de radio prim-viceministrul Afacerilor Interne al Georgiei Ekaterina Zguladze. Un nivel de încredere a populaţiei în poliţie de 87 la sută şi un indicator de percepere a corupţiei care plasează ţara la un nivel cu unele state din spaţiul comunitar sînt doar cîteva din performanţele înregistrate.
Ca să atingă aceşti indicatori, Georgia nu numai că a schimbat structura de organizare a poliţiei dar a schimbat şi cadrele, spune oficialul georgian, şi a pedepsit consecvent şi sever crima şi corupţia:
„Noi am schimbat sistemul în întregime, nu am mers pe bucăţi, nu am schimbat un şef pe altul. În cazul nostru noi nu vedeam altă ieşire. Aşa că reforma a fost destul de dureroasă. Guvernarea care decide să iniţieze reforme radicale, este nevoită să accepte şi nişte costuri sociale. Mulţi au fost demişi, au fost departamente care au dispărut cu totul, de exemplu poliţia rutieră: aproximativ 20 000 de persoane au fost disponibilizate într-o singură zi. Dar nu numai asta. De la 5 mii, numărul deţinuţilor a ajuns la 20 000. Noi numeam asta politica de toleranţă zero faţă de infracţiuni.”
În Moldova, reformarea poliţiei, de rînd cu tot sistemul judiciar, este declarată o prioritate a actualei guvernări. Pînă la sfîrşitul acestui an, Parlamentul ar trebui să adopte tot pachetul de 37 de acte legislative şi normative ce ţin de schimbările din poliţie. Una din acestea fiind transformarea Serviciului de Grăniceri în poliţie de frontieră, care ar urma să-şi înceapă activitatea de la 1 iulie.
„În dorinţa de a evita o reformă grăbită, declarativă, aşa cum am mai avut ocazia să vedem anterior, am decis etapizarea fazelor de reformare. Pentru a nu prejudicia aspectul cantitativ al transformărilor,” a justificat azi lentoarea cu care se mişcă reforma premierul moldovean Vlad Filat, prezent la conferinţa dedicată practicilor aplicate de georgieni. Prim-ministrul a mai spus că Moldova va utiliza la maximum experienţa Georgiei, dar că aceasta va trebui ajustată la realităţile de aici.
Într-o declaraţie pentru presă, şeful cabinetului Ministrului de Interne Igor Trofimov a precizat că reforma nu prevede disponibilizări, nici măriri de salarii după modelul colegilor georgieni.
„De fapt ceea ce facem noi este o chestiune de la bun început calculată, adică pas cu pas şi nu vrem să facem acţiuni care să ducă la careva consecinţe nefaste chiar şi pentru angajaţii Ministerului de Interne. Acţiuni că vor fi concediaţi toţi nu trebuie de aşteptat. Trebuie să pornim de la aceea că noi niciodată nu am atins aşa nivel de corupţie, cum a fost şi în Georgia, şi la ziua de azi noi avem lucrători de poliţie, marea majoritate oameni care îşi fac onest datoria.”
Prin reformarea Ministerului de Interne autorităţile urmăresc întîi de toate să sporească nivelul de încredere în poliţie. La modul practic, cea mai mare parte a poliţiei de azi va fi demilitarizată, ceea ce ar însemna că unii angajaţi nu vor mai avea epoleţi şi vor deveni funcţionari publici, fără să beneficieze de numeroasele înlesniri ce se cuvin poliţiştilor; asigurarea ordinii publice va fi pusă exclusiv în sarcina carabinierilor; vor fi delimitate competenţele între Poliţia de Stat şi cea locală şi de asemenea va fi instituită poliţia de frontieră.
Declarată una din priorităţile actualei guvernări, reforma poliţiei se află încă în faza pregătirii cadrului juridic. După mai multe vizite ale unor delegaţii moldovene în Georgia, azi, într-o conferinţă organizată la Chişinău, cu sprijinul Ambasadei SUA, mai mulţi experţi din Tbilisi au împărtăşit din experienţa de reformare a organelor de forţă din ţara lor, experienţă considerată drept un model demn de urmat de autorităţile de la Chişinău.
De la demararea reformei poliţiei, Georgia se poate lăuda cu mai multe realizări, a declarat postului nostru de radio prim-viceministrul Afacerilor Interne al Georgiei Ekaterina Zguladze. Un nivel de încredere a populaţiei în poliţie de 87 la sută şi un indicator de percepere a corupţiei care plasează ţara la un nivel cu unele state din spaţiul comunitar sînt doar cîteva din performanţele înregistrate.
Ca să atingă aceşti indicatori, Georgia nu numai că a schimbat structura de organizare a poliţiei dar a schimbat şi cadrele, spune oficialul georgian, şi a pedepsit consecvent şi sever crima şi corupţia:
„Noi am schimbat sistemul în întregime, nu am mers pe bucăţi, nu am schimbat un şef pe altul. În cazul nostru noi nu vedeam altă ieşire. Aşa că reforma a fost destul de dureroasă. Guvernarea care decide să iniţieze reforme radicale, este nevoită să accepte şi nişte costuri sociale. Mulţi au fost demişi, au fost departamente care au dispărut cu totul, de exemplu poliţia rutieră: aproximativ 20 000 de persoane au fost disponibilizate într-o singură zi. Dar nu numai asta. De la 5 mii, numărul deţinuţilor a ajuns la 20 000. Noi numeam asta politica de toleranţă zero faţă de infracţiuni.”
În Moldova, reformarea poliţiei, de rînd cu tot sistemul judiciar, este declarată o prioritate a actualei guvernări. Pînă la sfîrşitul acestui an, Parlamentul ar trebui să adopte tot pachetul de 37 de acte legislative şi normative ce ţin de schimbările din poliţie. Una din acestea fiind transformarea Serviciului de Grăniceri în poliţie de frontieră, care ar urma să-şi înceapă activitatea de la 1 iulie.
„În dorinţa de a evita o reformă grăbită, declarativă, aşa cum am mai avut ocazia să vedem anterior, am decis etapizarea fazelor de reformare. Pentru a nu prejudicia aspectul cantitativ al transformărilor,” a justificat azi lentoarea cu care se mişcă reforma premierul moldovean Vlad Filat, prezent la conferinţa dedicată practicilor aplicate de georgieni. Prim-ministrul a mai spus că Moldova va utiliza la maximum experienţa Georgiei, dar că aceasta va trebui ajustată la realităţile de aici.
Într-o declaraţie pentru presă, şeful cabinetului Ministrului de Interne Igor Trofimov a precizat că reforma nu prevede disponibilizări, nici măriri de salarii după modelul colegilor georgieni.
„De fapt ceea ce facem noi este o chestiune de la bun început calculată, adică pas cu pas şi nu vrem să facem acţiuni care să ducă la careva consecinţe nefaste chiar şi pentru angajaţii Ministerului de Interne. Acţiuni că vor fi concediaţi toţi nu trebuie de aşteptat. Trebuie să pornim de la aceea că noi niciodată nu am atins aşa nivel de corupţie, cum a fost şi în Georgia, şi la ziua de azi noi avem lucrători de poliţie, marea majoritate oameni care îşi fac onest datoria.”
Prin reformarea Ministerului de Interne autorităţile urmăresc întîi de toate să sporească nivelul de încredere în poliţie. La modul practic, cea mai mare parte a poliţiei de azi va fi demilitarizată, ceea ce ar însemna că unii angajaţi nu vor mai avea epoleţi şi vor deveni funcţionari publici, fără să beneficieze de numeroasele înlesniri ce se cuvin poliţiştilor; asigurarea ordinii publice va fi pusă exclusiv în sarcina carabinierilor; vor fi delimitate competenţele între Poliţia de Stat şi cea locală şi de asemenea va fi instituită poliţia de frontieră.