Referindu-se la seceta din ultima perioadă, Andrei Rizescu notează în „Adevărul” că una dintre soluţiile de compromis pentru producătorii agricoli ar fi să-şi asigure culturile. Ziaristul l-a contactat pe expertul IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, care a declarat că „în acest moment asigurările nu au priză la producătorii agricoli pentru că aceştia nu cunosc esenţa lor. Nu există o experienţă diseminată care să arate că asigurările le micşorează riscurile. Agricultorii încă le percep ca pe o cheltuială în plus”.
Tot în „Adevărul” Ion Preaşca menţionează că statisticile Băncii Naţionale (BNM) arată că în ultimele şase luni au fost scoase din R. Moldova 107 milioane de dolari. Chiar dacă volumul intrărilor de investiţii străine a rămas mai mare - circa 190 de milioane de dolari, tendinţa de creştere a ieşirilor de capital denotă existenţa unor probleme majore la nivel politic, economic şi juridic. Ziaristul mai scrie că „o cauză a ieşirilor de capital ar putea fi atacurile raider de anul trecut şi de la începutul anului 2012, în urma cărora de pe conturile unor bănci şi firme moldoveneşti ar fi fost scoase sume importante, speriindu-i pe mai mulţi investitori, care au văzut că prin decizii dubioase adoptate de instanţele moldoveneşti te poţi trezi peste noapte fără avere”.
În editorialul său din „Timpul” Constantin Tănase scrie că „mai mulţi autodeclaraţi analişti şi comentatori politici din cei crescuţi la şcoala ideologică a PCRM-ului şi drogaţi cu doze mortale de antiromânism visează cu ochii deschişi la scoaterea Partidului Liberal (PL) condus de Mihai Ghimpu de la guvernare. Autorul mai scrie că pînă şi colegii de Alianţă „l-au tras pe sfoară, lăsându-l fără funcţia care-i revenea conform algoritmului. Şi tot ei, cei care au ocupat funcţiile de premier şi şef al Legislativului conform algoritmului, îl critică acum pe M. Ghimpu că e „setos de putere” şi „vrea posturi”. Editorialistul crede că o eventuală „căderea a PL-ului din axa guvernamentală înseamnă automat dispariţia AIE-2 şi crearea unei noi majorităţi parlamentare”.
Ziariştii de la „Timpul” au încercat să afle de ce vine cancelarul german Angela Merkel la Chişinău. Astfel, analistul politic Oazu Nantoi crede că „venirea lui Merkel înseamnă că RM este văzută ca o ţară reală, cu care trebuie de menţinut un dialog. În pofida faptului că R. Moldova este un teritoriu mic, aici se observă interferenţa intereselor mai multor actori - Rusia, Ucraina -, iar vizita ei demonstrează că şi Europa este interesată de Moldova. Să nu ne grăbim să căutăm consecinţe, dat fiind faptul că multe şanse pentru R. Moldova au fost compromise de guvernările noastre”. Analistul politic Anatol Ţăranu opinează că „există tot mai multe interese pentru reglementarea conflictului în Transnistria, dar nu cred că acesta este singurul motiv pentru care Merkel vine la Chişinău. Nu cred că Germania este ţara care promovează ideea federalizării R. Moldova, mai degrabă ea este ţara care promovează o reglementare politică în Transnistria, bazată pe principiul instaurării unui regim democratic, fără ca să se impună condiţionări de gen imperialist”.
