Tiraspolul între negocieri la Viena şi vizita lui Rogozin

Între 12 şi 13 iulie la Viena va avea loc o nouă rundă de negocieri în formatul „5+2” privind rezolvarea diferendului transnistrean. În ajunul vizitei, vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, a declarat Europei Libere că în capitala Austriei discuţiile se vor axa mai mult pe probleme sociale, cum ar fi libera circulaţie pentru cetăţeni sau situaţia şcolilor cu predare în grafia latină. Dar care este starea de spirit la Tiraspol înaintea negocierilor, a insistat să afle corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu:

Fostul negociator din partea regiunii transnistrene, Vladimir Iastrebceak, e de părere că atît Chişinăul, cît şi Tiraspolul au înţeles că dacă vor să avanseze în negocieri, trebuie să tatoneze terenul prin rezolvarea problemelor sociale, lăsîndu-le pentru mai târziu pe cele politice:

„Scopul negocierilor din următoarele zile este stabilirea clară a principiilor şi procedurilor care vor sta la baza discuţiilor. De asemenea, din cîte am înţeles, părţile se vor axa şi pe rezolvarea problemelor social-economice. În prezent, Chişinăul şi Tiraspolul se abţin să negocieze aspecte politice, pentru că viziunile ambelor părţi sunt total diferite. Personal nu văd niciun punct comun care ar putea uni aceste viziuni şi cum ele pot fi depăşite.”

Pentru a înainta în negocieri, Chişinăul şi Tiraspolul au adoptat aşa numita strategie a „paşilor mici”, adică rezolvarea problemelor ce pot îmbunătăţi viaţa oamenilor simpli, amînînd discutarea problemelor sensibile, cum ar fi statutul regiunii sau modificarea misiunii de pacificare. În opinia lui Iastrebceak rezultatele obţinute în urma unei asemenea tactici sunt benefice pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului:

„Această strategie presupune compromisuri şi paşi de întâmpinare din ambele părţi. În primul rînd, ne referim la restabilirea circulaţiei feroviare, la dezvoltarea comerţului între Republica Moldova şi Transnistria. De aceea nu aş crede că politica „paşilor mici” este favorabilă doar Chişinăului sau doar Tiraspolului. În orice caz, se observă cu ochiul liber că au fost găsite noi abordări în negocieri.”

La Chişinău, în ultima perioadă, tot mai mulţi comentatori fac trimitere la o posibilă soluţie de rezolvare a diferendului transnistrean şi anume prin federalizarea ţării. Oficial, totuşi, autorităţile moldovene au declarat că nu discută cu partenerii săi în negocieri despre o atare soluţie. Şi liderii de la Tiraspol, explică jurnalistul Maxim Kuzovlev, evită comentariile despre un posibil proiect de federalizare:

„Discuţiile la acest subiect sunt valuri într-un pahar cu apă. Oricum o decizie se va lua de părţile implicate în negocieri şi nu de experţii politici. Pe de altă parte, oficial, Tiraspolul declară că îşi doreşte recunoaşterea independenţei, iar Chişinăul tinde spre o reintegrare a ţării. După fiecare rundă de negocieri, dl Carpov declară că s-a mai făcut un pas spre reunificarea Republicii Moldova. Liderii de la Tiraspol spun, însă, că în discuţii apără interesele regiunii. Deşi aparent părţile tratează la aceeaşi masă de negocieri, rezultatul pentru fiecare în parte este diferit.”

Atît Vladimir Iastrebciak cît şi Maxim Kuzovlev au împărtăşit un punct de vedere comun: Tiraspolul nu are prea mari aşteptări de la noua rundă de negocieri din capitala Austriei. În opinia lor, liderii transnistreni ar fi mai interesaţi acum de apropiata vizită a unei delegaţii de oficiali ruşi, în frunte cu vicepremierul Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin, care sunt aşteptaţi în regiunea transnistreană la finele acestei luni.