E, de fapt, complet inadecvat a vorbi de „campanie electorală” în legătură cu ceea ce se va întîmpla pînă în 29 iulie, ziua referendumului. O campanie electorală presupune nişte forţe politice care se confruntă şi care au la dispoziţie mijloacele necesare. Acum însă, preşedintele suspendat Traian Băsescu pleacă practic fără nici o şansă, avînd împotrivă nu doar guvernul, parlamentul, partidele aflate la putere dar şi o mare parte a populaţiei care nu mai este dispusă, ca în urmă cu cinci ani, la precedenta suspendare, să fie de partea lui. Nici ipostaza de victimă a unui complot – şi, cu siguranţă, există suficiente elemente care atestă un plan minuţios elaborat – nu are cum să-l ajute.
Mă întreb, de altfel, cum îşi va conduce Traian Băsescu campania. Televiziunea publică este controlată de guvern, televiziunile de ştiri îi sînt, în majoritate, violent ostile. Societatea civilă este ezitantă, avertizează asupra încălcărilor legii dar nici nu poate să nu amintească de abuzurile pe care le-a făcut fosta guvernare. Partidul democrat-liberal, cel pe care se sprijină Băsescu, este slăbit, dezorientat, reacţionează cu întîrziere. Celelalte formaţiuni şi asociaţii care ar putea forma o alternativă de centru-dreapta sînt la început, abia învaţă să meargă. În fine, nu degeaba liderii Uniunii Social-Liberale cer să ne întoarcem la votul popular; ei ştiu prea bine că bună parte a populaţiei îl face pe Băsescu responsabil de măsurile de austeritate şi că succesul USL la alegerile locale s-a bazat pe întreţinerea sistematică a urii faţă de preşedinte şi faţă de PDL. Mesaj ce va fi, evident, repetat şi de această dată.
Îi rămîne, aşadar, prea puţin spaţiu de manevră lui Traian Băsescu. A ieşit învingător în mai multe bătălii crîncene, dar niciodată n-a fost într-o situaţie mai dificilă ca acum. În plus, cei care îl sprijină ştiu că, în cazul unui verdict popular nemilos, şansele lor la alegerile parlamentare vor fi şi mai mici. Într-o Românie pîrjolită şi sufocată de căldură, această campanie electorală seamănă mai curînd cu hăituirea unui animal sălbatic care şi-a pierdut forţa şi superbia. Un spectacol trist, regizat în aşa fel încît să pară spectaculos deşi nu este decît derizoriu.
