Ieri a fost la Chişinău premierul social-democrat din Romania, Victor Ponta, care i-a asigurat pe moldoveni că politica Bucureştiului faţă de Chişinău va continua să fie una de deschidere, dialog şi sprijin şi nu are importanţă culoarea politică a liderilor de la Bucureşti. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu Cătălin Gomboş, redactor-şef la departamentul ştiri de la Radio Chişinău, şi cu comentatorul politic Corneliu Gurin.
Europa Liberă: Victor Ponta a venit în ipostaza-i de prim ministru, dar nu avea cum să facă abstracţie de postura-i de reprezentant al PSD. Prin urmare, trebuia să joncţioneze cu liderii, reprezentanţii, exponenţii partidului frate, partidului soră din Republica Moldova. Or, i-a ocolit pe cei mai fervenţi reprezentanţi ai social-democraţiei, cu titlu, cu numele. De ce se întâmplă asta, a preferat să aleagă din paleta, din puzzle-ul moldovenesc pe cine să declare omologi, sau i-a împiedicat preconcepţiile care există în Moldova. Ce puteţi spune despre asta?
Cătălin Gomboş: „Cred că cei pe care i-aţi menţionat, dacă ne referim la partidele extraparlamentare sunt mai degrabă reprezentanţi ai social-democraţiei cu titlul şi cu numele, nu într-un sens european, cu nişte valori europene clar asumate. Să ne gândim numai la faptul că promovează o apropiere mai mare şi chiar o posibilă integrare în Uniunea Rusia-Belarus. În timp ce în Republica Moldova există un partid de stânga, deci ataşat valorilor social-democrate, partid aflat la guvernare, PD, care susţine integrarea europeană. Deci, din acest punct de vedere, apropierea PSD din România de PD din Moldova mi se pare a fi mult mai naturală. În al doilea rând, Victor Ponta a venit aici în calitate de prim ministru şi mesajul pe care l-a adus mi se pare mie mai important. Că indiferent de schimbarea regimului de la Bucureşti, cine se află la putere, Republica Moldova rămâne prioritară. Iar politicile pornite de România rămân la rândul lor prioritate. Şi aş face aici o singură menţiune, gazoductul Ungheni-Iaşi, deja celebrul gazoduct, în diferitele stadii de realizare de la proiect la planificarea banilor ş.a.m.d. a trecut prin cel puţin trei guverne consecutive: Boc, Ungureanu şi Ponta. Guverne, cel puţin primele două şi al treilea, aflate pe poziţii ideologice contrare. Dinspre România s-a spus constant de-a lungul timpului că indiferent cine este la putere în Republica Moldova opţiunile României sunt similare. Şi ne amintim în sensul ăsta moderaţia cu care România a reacţionat la atacurile violente venite de-a lungul timpului dinspre Chişinău. Atacuri mai mult sau mai puţin violente de fapt, care nu s-au limitat la acele din perioada aprilie 2009. Ci a fost o modă de-a lungul timpului ca România să fie arătată cu degetul. Fără ca însă Bucureştiul să răspundă în aceeaşi termeni. ”
Europa Liberă: Dar tocmai pentru că la putere a fost la Chişinău un partid care, ajuns în opoziţie, declară pe faţă că regretă acea integrare europeană. România probabil nu are cum să nu aibă nişte preferinţe pentru partidele din Republica Moldova. Ar avea dreptul şi curajul Bucureştiul să şi le afişeze sau trebuie în continuare să spună – cei care sunt la putere sunt buni pentru noi?
Cătălin Gomboş: „România a susţinut dintotdeauna şi mai ales în ultimii ani parcursul european al Republicii Moldova, deci, implicit, este o opţiune şi pentru formaţiunile politice care susţin acest parcurs. Şi se vede din dinamica relaţiilor bilaterale. Într-o perioadă, au fost proiectele îngheţate. Ani de zile doar s-a vorbit despre ele. Imediat ce s-a făcut schimbarea de regim aceste proiecte au putut fi derulate. Deci, şi dacă România nu afirmă o preferinţă pentru forţe politice de la Chişinău, însă s-a pronunţat destul de clar, din câte îmi amintesc eu, în favoarea AIE. Cred că este natural să-i prefere ca parteneri de dialog pe cei care sunt dispuşi să poarte acest dialog.”
Europa Liberă: Câte concesii a făcut şi mai poate să facă România de dragul parcursului european? De exemplu, în subiectul denumirii limbii, istoriei etc.?
Cătălin Gomboş: „Nu văd de ce România ar face concesii pe aceste chestiuni. În condiţiile în care problematica limbii, de exemplu, chiar şi aici în Republica Moldova la nivel academic se recunoaşte că este limba română. Limba moldovenească există doar din punct de vedere politic al unor forţe marginale sau mai puţin marginale de stânga. Nu văd de ce România şi-ar asuma politica acelor forţe de sorginte sovietică.”
Europa Liberă: L-am întrebat şi pe comentatorul politic Corneliu Gurin de ce premierul român Victor Ponta nu a făcut uz de identitatea sa de social-democrat pentru a mai diminua din stările de spirit românofobe din mediul stângii moldoveneşti?
Corneliu Gurin: „Cei care se află la putere trag mai mult decât cei care deţin mandate, cei care deţin puterea indiferent în ce ţară se află ei. Asta explică de ce premierul Ponta chiar dacă este exponent mai tânăr al PSD din România a ajuns la Chişinău şi a discutat cu cei care deţin pârghiile puterii, cu omologul său Vlad Filat, dar şi cu speakerul Parlamentului, care din fericire sau din păcate este şi preşedinte al PD din Moldova. Partid cu care PSD a întreţinut şi întreţine în continuare legături. Asta contează mai mult decât similitudinile doctrinare şi denumirile. Chiar dacă în Republica Moldova PSD sau Partidul Socialiştilor care are asemănări doctrinare cu PSD ar putea să colaboreze, am observat că au abordat o tematică mai naţională şi pe alocuri antiromânească. Asta putea fi o piedică pentru întâlnirea dintre liderii actuali ai socialiştilor şi premierul Ponta.”
Europa Liberă: De ce socialiştii sau social democraţii de la noi renunţă la lozinca „proletari din toate ţările uniţi-vă”?
Corneliu Gurin: „Pentru că în realitate nu sunt cosmopoliţi şi nu sunt doctrinari aşa cum ar trebui să fie. Şi nu sunt nici proletari, nici apărători ai proletarilor. Anumite circumstanţe politice sau conjuncturale i-au făcut să-şi orienteze politica spre închistare în teoria moldovenismului şi naţională a moldovenilor şi relaţiile spre est. Relaţiile din vest care ar trebui şi ar putea să fie facilitate de colegii din România sau chiar din aceeaşi Ucraina nu au fost analizate şi chiar nu au fost luate în calcul, probabil atunci când s-au reformatat aceste partide ale socialiştilor, social-democraţilor şi tot ce este în partea stângă a eşichierului politic. Este o greşeală sau nu depinde de cum au calculat aceşti strategi ai partidelor respective, ştiind spre ce se orientează electoratul. Oricum alegătorii pro-români, sau alegătorii care au relaţii mai bune cu partidele din România nu votează întotdeauna stânga, sau foarte puţini votează stânga la noi care este asociată cu estul. Şi asta poate fi chiar unul din calculele strategice ale acelor partide.”
Europa Liberă: Bucureștiul niciodată prin secţiile consulare nu întreabă cetăţenii care depun actele pentru redobândirea cetăţeniei ce hram poartă, pentru cine votează, uneori nici nu e foarte atent dacă solicitanţii ştiu limba română. Şi tot aşa nu prea întreabă când dă burse. Şi multe, multe alte daruri, să le spun aşa, oferite Republicii Moldova. Vi se pare total dezinteresată această asistenţă care este acordată Moldovei?
Corneliu Gurin: „Relaţia într-adevăr demult este una de suflet. Am putea spune că toţi sunt trataţi la fel. Pe de altă parte, cu siguranţă dacă există servicii, dar există aceste servicii speciale şi ele sunt mult mai bune în România decât la noi. cei care ar trebui să intre în vizorul autorităţilor române cu siguranţă intră în acest vizor şi la momentul depunerii actelor, sau undeva se face acel dosar sau se face acea bifă – e bine că îl avem la noi, sau e bine să-l verificăm suplimentar. Altceva e că tratamentul nu este reciproc. La noi dacă ajungi să obţii cetăţenie a României ai fi putut avea probleme o anumită perioadă de timp. Şi acest lucru a dăunat şi relaţiilor. Românii au fost văzuţi ca duşmani şi mai continue aceasta să fie. Se demonstrează faptul că indiferent de cine vine la putere lucrurile totuşi merg pe un anumit făgaş.”
Europa Liberă: Adică România este consecventă în raport cu Republica Moldova?
Corneliu Gurin: „Da, am putea spune astfel, este consecventă. Elita politică de la Bucureşti este suficient de inteligentă pentru a păstra cel puţin la nivel formal şi juridic relaţiile aşa cum sunt ele. Pentru că relaţiile interumane cu siguranţă sunt cele care au fost întotdeauna poate cu anumite schimbări legate de situaţia economică, socială, însă întotdeauna ele au fost spre bine. elita politică de la Chişinău nu a ştiu să facă acelaşi lucru şi de asta a avut de suferit mai mult. Însă şi elita politică respectivă, dar probabil că au avut de suferit mai mult cetăţenii noştri.”
Europa Liberă: Victor Ponta a venit în ipostaza-i de prim ministru, dar nu avea cum să facă abstracţie de postura-i de reprezentant al PSD. Prin urmare, trebuia să joncţioneze cu liderii, reprezentanţii, exponenţii partidului frate, partidului soră din Republica Moldova. Or, i-a ocolit pe cei mai fervenţi reprezentanţi ai social-democraţiei, cu titlu, cu numele. De ce se întâmplă asta, a preferat să aleagă din paleta, din puzzle-ul moldovenesc pe cine să declare omologi, sau i-a împiedicat preconcepţiile care există în Moldova. Ce puteţi spune despre asta?
Cătălin Gomboş: „Cred că cei pe care i-aţi menţionat, dacă ne referim la partidele extraparlamentare sunt mai degrabă reprezentanţi ai social-democraţiei cu titlul şi cu numele, nu într-un sens european, cu nişte valori europene clar asumate. Să ne gândim numai la faptul că promovează o apropiere mai mare şi chiar o posibilă integrare în Uniunea Rusia-Belarus. În timp ce în Republica Moldova există un partid de stânga, deci ataşat valorilor social-democrate, partid aflat la guvernare, PD, care susţine integrarea europeană. Deci, din acest punct de vedere, apropierea PSD din România de PD din Moldova mi se pare a fi mult mai naturală. În al doilea rând, Victor Ponta a venit aici în calitate de prim ministru şi mesajul pe care l-a adus mi se pare mie mai important. Că indiferent de schimbarea regimului de la Bucureşti, cine se află la putere, Republica Moldova rămâne prioritară. Iar politicile pornite de România rămân la rândul lor prioritate. Şi aş face aici o singură menţiune, gazoductul Ungheni-Iaşi, deja celebrul gazoduct, în diferitele stadii de realizare de la proiect la planificarea banilor ş.a.m.d. a trecut prin cel puţin trei guverne consecutive: Boc, Ungureanu şi Ponta. Guverne, cel puţin primele două şi al treilea, aflate pe poziţii ideologice contrare. Dinspre România s-a spus constant de-a lungul timpului că indiferent cine este la putere în Republica Moldova opţiunile României sunt similare. Şi ne amintim în sensul ăsta moderaţia cu care România a reacţionat la atacurile violente venite de-a lungul timpului dinspre Chişinău. Atacuri mai mult sau mai puţin violente de fapt, care nu s-au limitat la acele din perioada aprilie 2009. Ci a fost o modă de-a lungul timpului ca România să fie arătată cu degetul. Fără ca însă Bucureştiul să răspundă în aceeaşi termeni. ”
Europa Liberă: Dar tocmai pentru că la putere a fost la Chişinău un partid care, ajuns în opoziţie, declară pe faţă că regretă acea integrare europeană. România probabil nu are cum să nu aibă nişte preferinţe pentru partidele din Republica Moldova. Ar avea dreptul şi curajul Bucureştiul să şi le afişeze sau trebuie în continuare să spună – cei care sunt la putere sunt buni pentru noi?
Cătălin Gomboş: „România a susţinut dintotdeauna şi mai ales în ultimii ani parcursul european al Republicii Moldova, deci, implicit, este o opţiune şi pentru formaţiunile politice care susţin acest parcurs. Şi se vede din dinamica relaţiilor bilaterale. Într-o perioadă, au fost proiectele îngheţate. Ani de zile doar s-a vorbit despre ele. Imediat ce s-a făcut schimbarea de regim aceste proiecte au putut fi derulate. Deci, şi dacă România nu afirmă o preferinţă pentru forţe politice de la Chişinău, însă s-a pronunţat destul de clar, din câte îmi amintesc eu, în favoarea AIE. Cred că este natural să-i prefere ca parteneri de dialog pe cei care sunt dispuşi să poarte acest dialog.”
Europa Liberă: Câte concesii a făcut şi mai poate să facă România de dragul parcursului european? De exemplu, în subiectul denumirii limbii, istoriei etc.?
Cătălin Gomboş: „Nu văd de ce România ar face concesii pe aceste chestiuni. În condiţiile în care problematica limbii, de exemplu, chiar şi aici în Republica Moldova la nivel academic se recunoaşte că este limba română. Limba moldovenească există doar din punct de vedere politic al unor forţe marginale sau mai puţin marginale de stânga. Nu văd de ce România şi-ar asuma politica acelor forţe de sorginte sovietică.”
Europa Liberă: L-am întrebat şi pe comentatorul politic Corneliu Gurin de ce premierul român Victor Ponta nu a făcut uz de identitatea sa de social-democrat pentru a mai diminua din stările de spirit românofobe din mediul stângii moldoveneşti?
Corneliu Gurin: „Cei care se află la putere trag mai mult decât cei care deţin mandate, cei care deţin puterea indiferent în ce ţară se află ei. Asta explică de ce premierul Ponta chiar dacă este exponent mai tânăr al PSD din România a ajuns la Chişinău şi a discutat cu cei care deţin pârghiile puterii, cu omologul său Vlad Filat, dar şi cu speakerul Parlamentului, care din fericire sau din păcate este şi preşedinte al PD din Moldova. Partid cu care PSD a întreţinut şi întreţine în continuare legături. Asta contează mai mult decât similitudinile doctrinare şi denumirile. Chiar dacă în Republica Moldova PSD sau Partidul Socialiştilor care are asemănări doctrinare cu PSD ar putea să colaboreze, am observat că au abordat o tematică mai naţională şi pe alocuri antiromânească. Asta putea fi o piedică pentru întâlnirea dintre liderii actuali ai socialiştilor şi premierul Ponta.”
Europa Liberă: De ce socialiştii sau social democraţii de la noi renunţă la lozinca „proletari din toate ţările uniţi-vă”?
Corneliu Gurin: „Pentru că în realitate nu sunt cosmopoliţi şi nu sunt doctrinari aşa cum ar trebui să fie. Şi nu sunt nici proletari, nici apărători ai proletarilor. Anumite circumstanţe politice sau conjuncturale i-au făcut să-şi orienteze politica spre închistare în teoria moldovenismului şi naţională a moldovenilor şi relaţiile spre est. Relaţiile din vest care ar trebui şi ar putea să fie facilitate de colegii din România sau chiar din aceeaşi Ucraina nu au fost analizate şi chiar nu au fost luate în calcul, probabil atunci când s-au reformatat aceste partide ale socialiştilor, social-democraţilor şi tot ce este în partea stângă a eşichierului politic. Este o greşeală sau nu depinde de cum au calculat aceşti strategi ai partidelor respective, ştiind spre ce se orientează electoratul. Oricum alegătorii pro-români, sau alegătorii care au relaţii mai bune cu partidele din România nu votează întotdeauna stânga, sau foarte puţini votează stânga la noi care este asociată cu estul. Şi asta poate fi chiar unul din calculele strategice ale acelor partide.”
Europa Liberă: Bucureștiul niciodată prin secţiile consulare nu întreabă cetăţenii care depun actele pentru redobândirea cetăţeniei ce hram poartă, pentru cine votează, uneori nici nu e foarte atent dacă solicitanţii ştiu limba română. Şi tot aşa nu prea întreabă când dă burse. Şi multe, multe alte daruri, să le spun aşa, oferite Republicii Moldova. Vi se pare total dezinteresată această asistenţă care este acordată Moldovei?
Corneliu Gurin: „Relaţia într-adevăr demult este una de suflet. Am putea spune că toţi sunt trataţi la fel. Pe de altă parte, cu siguranţă dacă există servicii, dar există aceste servicii speciale şi ele sunt mult mai bune în România decât la noi. cei care ar trebui să intre în vizorul autorităţilor române cu siguranţă intră în acest vizor şi la momentul depunerii actelor, sau undeva se face acel dosar sau se face acea bifă – e bine că îl avem la noi, sau e bine să-l verificăm suplimentar. Altceva e că tratamentul nu este reciproc. La noi dacă ajungi să obţii cetăţenie a României ai fi putut avea probleme o anumită perioadă de timp. Şi acest lucru a dăunat şi relaţiilor. Românii au fost văzuţi ca duşmani şi mai continue aceasta să fie. Se demonstrează faptul că indiferent de cine vine la putere lucrurile totuşi merg pe un anumit făgaş.”
Europa Liberă: Adică România este consecventă în raport cu Republica Moldova?
Corneliu Gurin: „Da, am putea spune astfel, este consecventă. Elita politică de la Bucureşti este suficient de inteligentă pentru a păstra cel puţin la nivel formal şi juridic relaţiile aşa cum sunt ele. Pentru că relaţiile interumane cu siguranţă sunt cele care au fost întotdeauna poate cu anumite schimbări legate de situaţia economică, socială, însă întotdeauna ele au fost spre bine. elita politică de la Chişinău nu a ştiu să facă acelaşi lucru şi de asta a avut de suferit mai mult. Însă şi elita politică respectivă, dar probabil că au avut de suferit mai mult cetăţenii noştri.”
