Partidul Social Democrat al omului de afaceri Victor Șelin a depus astăzi la Comisia Electorală Centrală 230 de mii de semnături în sprijinul unui referendum despre aderarea Republici Moldova la proiectul Uniunii Euroasiatice condus de Rusia lui Vladimir Putin. Comisia are la dispoziție 15 zile ca să examineze dacă semnăturile sunt reale. Chiar dacă inițiativa va trece testul, Parlamentul dominat de majoritatea pro-occidentală va decide dacă se organizează referendumul sau nu. Relatează Lucia Diaconu.
Prin depunerea listelor cu semnături, social-democraţii au înaintat în proiectul pe care îl susţin cu insistenţă de mai mult timp, de intrare a Moldovei în uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, dar acest pas nu garantează deloc că referendumul va avea loc.
Conform procedurii legale, înainte de a trimite dosarul în Parlament, Comisia Electorală Centrală trebuie să valideze cel puţin 200 000 din semnăturile colectate de la cetăţeni. Pentru asta va fi verificată fiecare semnătură în parte, spune preşedintele organului electoral Iurie Ciocan.
„Asigurăm tuturor funcţionarilor CEC accesul, în conformitate cu legislaţia, la regsitrul de stat al populaţiei. Prin intermediul acestui registru vom identifica fiecare cetăţean care şi-a depus semnătura, vom verifica corectitudinea înscrierilor şi respectiv autenticitatea semnăturii. Am anunţat toţi colegii să manifeste maximă calmitate şi profesionalism în tot ceea ce fac că oricum acţiunile noastre vor fi contestate. Diverse părţi sînt în cadrul acestui process. În dependenţă de calitatea dosarelor va depinde şi soluţia dată de CEC.”
Pe de altă parte, chiar dacă Comisia Electorală Centrală validează numărul necesar de semnături, legea îi dă dreptul Parlamentului să respingă această iniţiativă, susţine expertul în drept constituţional Vitalie Catană.
„Parlamentul decide oportunitatea referendumului şi poate lua o decizie de a nu iniţia referendumul. Legea prevede că Parlamentul decide, dar nu există o obligaţie.”
Cu toate acestea, liderul social-democraţilor Victor Şelin se arată încrezător că referendumul va avea loc şi susţine că deputaţii ar trebui să ţină cont de părerea a peste 200 000 de cetăţeni.
„Noi avem 232 mii de semnături. Atîţia oameni susţin această iniţiativă şi vor ca poporul Republicii Moldova să iasă la referendum. Noi am adunat semnăturile ca poporul să aibă dreptul să-şi spună părerea. Să-i lăsăm şi pe susţinătorii ideii, şi pe contestatatrii ei să voteze. Atunci cînd noi am luat decizia de a ne integra în Europa, era normal să întrebăm poporul dacă e corect să renunţăm la pieţele tradiţionale de desfacere, la legăturile noastre istorice şi culturale, şi dacă trebuie să orientăm politica externă spre Europa. Noi atunci nu l-am întrebat, iar acum vedem că sondajele arată că peste 60% din cetăţeni vor schimbarea vectorului politicii externe.”
L-am întrebat pe analistul Anatol Ţăranu ce şanse sînt ca deputaţii din Parlament să dea curs iniţiativei lansate de PSD?
„Sînt şanse suficient de mari ca Parlamentul să nu accepte desfăşurarea acestui referendum. Comuniştii au creat un precedent. Eu cred că vor fi căutate posibilităţi pentru a tergiversa numirea datei referendumului şi acest lucru este unul mai puţin simpatic.”
În 2002, o iniţiativă de modificare a codului electoral prin referendum şi-a pierdut valabilitatea după ce Parlamentul nu a dezbătut-o timp de jumătate de an, cît este prevăzut de lege pentru aceste situaţii.
Decizia despre iniţierea sau respingerea referendumului poate fi adoptată cu votul a 51 de deputaţi.
Prin depunerea listelor cu semnături, social-democraţii au înaintat în proiectul pe care îl susţin cu insistenţă de mai mult timp, de intrare a Moldovei în uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, dar acest pas nu garantează deloc că referendumul va avea loc.
Conform procedurii legale, înainte de a trimite dosarul în Parlament, Comisia Electorală Centrală trebuie să valideze cel puţin 200 000 din semnăturile colectate de la cetăţeni. Pentru asta va fi verificată fiecare semnătură în parte, spune preşedintele organului electoral Iurie Ciocan.
„Asigurăm tuturor funcţionarilor CEC accesul, în conformitate cu legislaţia, la regsitrul de stat al populaţiei. Prin intermediul acestui registru vom identifica fiecare cetăţean care şi-a depus semnătura, vom verifica corectitudinea înscrierilor şi respectiv autenticitatea semnăturii. Am anunţat toţi colegii să manifeste maximă calmitate şi profesionalism în tot ceea ce fac că oricum acţiunile noastre vor fi contestate. Diverse părţi sînt în cadrul acestui process. În dependenţă de calitatea dosarelor va depinde şi soluţia dată de CEC.”
Pe de altă parte, chiar dacă Comisia Electorală Centrală validează numărul necesar de semnături, legea îi dă dreptul Parlamentului să respingă această iniţiativă, susţine expertul în drept constituţional Vitalie Catană.
„Parlamentul decide oportunitatea referendumului şi poate lua o decizie de a nu iniţia referendumul. Legea prevede că Parlamentul decide, dar nu există o obligaţie.”
Cu toate acestea, liderul social-democraţilor Victor Şelin se arată încrezător că referendumul va avea loc şi susţine că deputaţii ar trebui să ţină cont de părerea a peste 200 000 de cetăţeni.
„Noi avem 232 mii de semnături. Atîţia oameni susţin această iniţiativă şi vor ca poporul Republicii Moldova să iasă la referendum. Noi am adunat semnăturile ca poporul să aibă dreptul să-şi spună părerea. Să-i lăsăm şi pe susţinătorii ideii, şi pe contestatatrii ei să voteze. Atunci cînd noi am luat decizia de a ne integra în Europa, era normal să întrebăm poporul dacă e corect să renunţăm la pieţele tradiţionale de desfacere, la legăturile noastre istorice şi culturale, şi dacă trebuie să orientăm politica externă spre Europa. Noi atunci nu l-am întrebat, iar acum vedem că sondajele arată că peste 60% din cetăţeni vor schimbarea vectorului politicii externe.”
L-am întrebat pe analistul Anatol Ţăranu ce şanse sînt ca deputaţii din Parlament să dea curs iniţiativei lansate de PSD?
„Sînt şanse suficient de mari ca Parlamentul să nu accepte desfăşurarea acestui referendum. Comuniştii au creat un precedent. Eu cred că vor fi căutate posibilităţi pentru a tergiversa numirea datei referendumului şi acest lucru este unul mai puţin simpatic.”
În 2002, o iniţiativă de modificare a codului electoral prin referendum şi-a pierdut valabilitatea după ce Parlamentul nu a dezbătut-o timp de jumătate de an, cît este prevăzut de lege pentru aceste situaţii.
Decizia despre iniţierea sau respingerea referendumului poate fi adoptată cu votul a 51 de deputaţi.
